Strong in design, comfort, and technology:
                      The revised Audi Q7

     Audi has once again upgraded its flagship family SUV with a clear design and even better technology. The fresh exterior design with new front and rear sections underscores the powerful character of the SUV, which offers first-class versatility and generous space for up to seven passengers. For the first time in a Q7, the HD Matrix LED headlights with laser as an additional high beam feature digital daytime running lights with selectable light signatures. Digital OLED rear lights with four selectable rear light designs complete the light offering. New wheels, colors, decorative inlays, and seats with contrasting stitching lend the Q family’s most versatile SUV an even higher level of customizability.

   The new Audi Q7 starts at 79,300 euros.

   Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.^[1] Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.