Total Media News

Ultimele sitiri

Financiar
Indicatori monetari - noiembrie 2011 PDF Imprimare Email
Marţi, 27 Decembrie 2011 16:28
27.12.2011

Masa monetară în sens larg (M3) a fost la sfârşitul lunii noiembrie 2011 de 209 393,6 milioane lei. Faţă de luna octombrie 2011 aceasta a crescut cu 0,9 la sută (0,4 la sută în termeni reali), iar în raport cu noiembrie 2010 masa monetară s-a majorat cu 6,1 la sută (2,6 la sută în termeni reali).

Tabel 1. Agregatele monetare*
INDICATORI30 noiembrie 2011
(mil. lei)
nov. 2011/
oct. 2011
(%)
nov. 2011/
nov. 2010
(%)
M1 (masa monetară în sens restrâns) 83 712,3 -0,7 4,8
Numerar în circulaţie 29 379,7 0,9 12,0
Depozite overnight ** 54 332,6 -1,6 1,2
M2 (masa monetară intermediară) 205 061,0 0,9 5,6
M1 83 712,3 -0,7 4,8
Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv (sunt incluse şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult trei luni inclusiv) 121 348,7 2,0 6,2
M3 (masa monetară în sens larg) 209 393,6 0,9 6,1
M2 205 061,0 0,9 5,6
Alte instrumente financiare (împrumuturi din operaţiuni repo, acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară, titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la doi ani inclusiv) 4 332,6 0,1 40,3

 * date provizorii
** conturi curente, depozite la vedere

Tabel 2. Masa monetară şi contrapartida acesteia*
INDICATORI30 noiembrie 2011
(mil. lei)
nov. 2011/
oct. 2011
(%)
nov. 2011/
nov. 2010
(%)
Masa monetară (M3) 209 393,6 0,9 6,1
Active externe nete** 27 421,5 4,3 -11,6
Active interne nete*** 181 972,1 0,4 9,4

  * date provizorii
 ** se calculează prin scăderea din activele externe a pasivelor externe.
Activele externe includ: credite acordate nerezidenţilor; depozite plasate la nerezidenţi; titluri de valoare negociabile deţinute (emise de nerezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la nerezidenţi; aurul monetar.
Pasivele externe includ resursele atrase de la nerezidenţi: depozite; titluri de valoare negociabile emise pe pieţele externe. Nu sunt incluse alocările de DST de la FMI.
*** se calculează prin scăderea din activele interne a pasivelor interne (cu excepţia elementelor componente ale masei monetare M3).
Activele interne includ: credite acordate rezidenţilor; titluri de valoare negociabile deţinute (emise de rezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la rezidenţi.
Pasivele interne (exceptând elementele componente ale masei monetare M3) includ resursele atrase de la rezidenţi: depozite cu durată iniţială mai mare de doi ani (inclusiv depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni); titluri de valoare negociabile cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piaţa internă; capital şi rezerve.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna noiembrie 2011 cu 1,3 la sută (0,8 la sută în termeni reali) faţă de luna octombrie 2011, până la nivelul de 223 817,0 milioane lei. Creditul în lei a crescut cu 1,0 la sută (0,6 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 1,4 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7 la sută). La 30 noiembrie 2011, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,6 la sută (4,1 la sută în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010, pe seama majorării cu 5,8 la sută a componentei în lei (2,3 la sută în termeni reali) şi cu 8,7 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 7,0 la sută).

Tabel 3. Creditul neguvernamental*
INDICATORI30 noiembrie 2011
(mil. lei)
nov. 2011/
oct. 2011
(%)
nov. 2011/
nov. 2010
(%)
Credit neguvernamental (total) 223 817,0 1,3 7,6
Credit neguvernamental în lei: 81 528,7 1,0 5,8
- gospodării ale populaţiei 35 286,9 -0,5 -2,5
- persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 46 241,8 2,2 13,2
Credit neguvernamental în valută: 142 288,3 1,4 8,7
- gospodării ale populaţiei 69 251,0 0,9 5,6
- persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 73 037,3 1,9 11,9

 * date provizorii

Creditul guvernamental1 s-a majorat în luna noiembrie 2011 cu 3,8 la sută, până la 65 674,3 milioane lei. La 30 noiembrie 2011, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 12,7 la sută (8,9 la sută în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010.

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna noiembrie 2011 cu 0,9 la sută faţă de luna octombrie 2011, până la nivelul de 181258,8 milioane lei.

Tabel 4. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali*
INDICATORI30 noiembrie 2011
(mil. lei)
nov. 2011/
oct. 2011
(%)
nov. 2011/
nov. 2010
(%)
Depozite ale rezidenţilor clienţi neguvernamentali (total)** 181 258,8 0,9 5,3
Depozite în lei ale rezidenţilor: 119 276,7 -0,1 10,4
- gospodării ale populaţiei 70 001,9 1,0 12,8
- persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 49 274,8 -1,5 7,2
Depozite în valută ale rezidenţilor: 61 982,1 2,8 -3,3
- gospodării ale populaţiei 40 803,9 1,3 3,3
- persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 21 178,2 5,7 -13,8

 * date provizorii
** sunt incluse conturile curente, depozitele la vedere şi toate depozitele la termen, indiferent de scadenţă

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,0 la sută, până la 70 001,9 milioane lei. La 30 noiembrie 2011, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 12,8 la sută (9,1 la sută în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010.

Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 1,5 la sută, până la 49 274,8 milioane lei. La 30 noiembrie 2011, depozitele în lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 7,2 la sută (3,7 la sută în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2010.

Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 2,8 la sută, până la nivelul de 61 982,1 milioane lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 2,1 la sută, până la 14 236,0 milioane euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au scăzut cu 3,3 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 4,8 la sută); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 3,3 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,6 la sută), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au diminuat cu 13,8 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 15,2 la sută).


1 include creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă de 8 119,0 milioane lei (soldul la 30 noiembrie 2011), precum şi titlurile de valoare negociabile emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 57 555,3 milioane lei (soldul la 30 noiembrie 2011).

 

 

 

***  sursa  :  B.N.R.

 
IT
Sony se retrage din productia de LCD-uri, le va cumpara gata facute PDF Imprimare Email
Marţi, 27 Decembrie 2011 16:19
 

   Deoarece vanzarile de TV-uri nu au aratat foarte bine pentru SONY in acest an, compania vrea sa se retraga dintr-un parteneriat de productie de panouri in care avea drepturi egale cu Samsung.


    S-LCD este numele companiei, iar cele 50% din actiunile SONY au fost cumparate cu 939 milioane de dolari de catre SAMSUNG, care detinea restul de 50%.

       

   Decizia a fost luata in urma semnarii unui nou parteneriat strategic, prin care SONY va primi in continuare panouri LCD de la S-LCD la preturi preferentiale, compania urmand a se implica activ si in procesele asociate dezvoltarii acestei tehnologii.


SONY spera ca monetizarea acestor actiuni sa ajute la redirectionarea de fonduri, simultan cu eliminarea grijilor si responsabilitatilor asociate cu intretinerea unui centru de productie.



  **   sursa  :

 
Sport
Centrul de Arte Martiale TENGU Cluj-Napoca PDF Imprimare Email
Luni, 26 Decembrie 2011 16:38
 

Centrul TENGU este prima initiativa locala care aduce sub acelasi acoperis posibilitatea studierii unei palete largi de arte martiale, oferind conditii deosebite de pregatire si igiena .

 

 

    Acesta a aparut ca rezultat a muncii de peste 15 ani de zile a echipei noastre, in predarea, practicarea si promovarea diferitelor stiluri de arte martiale.


                                       

    Stilurile de arte martiale pe care le puteti studia la noi sunt: KICKBOXING, MUAY THAI, BJJ/MMA si AUTOAPARARE COPII.Centrul Tengu include si cabinetul de nutritie si dietetica unde specialisti licentiati ai primei promotii UMF Cluj-Napoca va asteapta pentru a va oferi solutii pentru o viata mai sanatoasa.

Alaturi de calitatea instructorilor, centrul nostru ofera conditii de inalt nivel de pregatire si igiena: sala antrenament , cabinet nutritie si dietetica, ring, bar produse fitness, vestiare, dusuri, receptie, 30 saci de box, tinte, palmare.

.

   Participarea la cursurile noastre nu este conditionata de varsta, pregatire sau experienta sportiva, programul fiind suficient de divers pentru a satisface nevoile unei categorii largi de persoane.


CONTACT:
www.centrultengu.ro
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Tel.: 0724-065710 / 0734-997719
Piata Garii nr.4-5
Cluj-Napoca  Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
http://www.centrultengu.ro

 
Esential
Mos Craciun PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 24 Decembrie 2011 08:55

Moș Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae care și-a făcut apariția în secolul III.

El apare ca un om bătrân prietenos care împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie).




Chiar dacă mitul poate varia de la zonă la zonă, în special în funcție de clima în perioada Crăciunului (care pleacă de la o iarnă înghețată în emisfera nordică și ajunge la o vară călduroasă în emisfera sudică), în general Moș Crăciun este imaginat ca fiind îmbrăcat într-un costum roșu, având o barbă lungă și albă și locuind într-o țară nordică (mai frecvent în Finlanda sau în Canada).

Spiridușii îl ajută la pregătirea cadourilor. El împarte cadourile cu ajutorul unei sănii zburătoare, ce este trasă de reni (sau pe o planșă de surf în Australia). Moș Crăciun intră în case prin horn (dacă există unul) și pune cadourile sub pomul de Crăciun sau în cizmele pregătite special pentru aceasta.

 

Sfântul Nicolae din Myra (Demre) reprezintă sursa primară de inspirație pentru Moș Crăciun. El a trăit în secolul al patrulea și a fost un episcop creștin al provinciei Licia din Anatolia bizantină, fiind renumit pentru faptul că împărțea cadouri oamenilor săraci, El a dăruit câte 100 de galbeni la trei fete sărace înainte de a se mărita pentru ca acestea să nu ajungă să se prostitueze.[1] Moș Crăciun a fost asemănat cu Odin, un zeu important la popoarele germanice.[1] În două cărți scrise în secolul XIII în Islanda, „Poetic Edda” și „Prose Edda”, acesta este prezentat zburând pe un cal cu opt picioare numit Sleipnir ce putea călători pe distanțe lungi, astfel fiind comparat cu renii lui Moș Crăciun.[2] Sărbătoarea închinată lui, Yule, avea loc anual pe 21 decembrie. În ajunul acestei zile, copii își umpleau încălțămintea cu legume, iar zeul le oferea dulciuri în locul acestora.[3][4] Conform legendei, această practică ar fi fost adusă în Statele Unite de către coloniștii olandezi ce s-au stabilit în New Amsterdam în secolul XVII.[5][6] Această idee este însă greșită, imigranții olandezi fiind protestanți detestau cultul sfinților, împreună cu cel al Sfântului Nicolae, considerându-l obicei papistaș.[7] Santa Claus a fost introdus într-o satiră din 1809 a lui Washington Irving, numită Knickerbocker History, el inventând legenda conform căreia Santa Claus a fost împrumutat de la imigranții olandezi.


   

Sinterklaas (versiunea olandeză a Sfântului Nicolae) era îmbrăcat cu haine bisericești și se urca pe acoperișurile caselor, trimițându-le acestora cadouri prin horn.[4] În Marea Britanie, „Father Christmas” este datat din secolul XVII, personajul fiind un bărbat grăsuț, cu barbă, îmbrăcat într-o haină lungă, verde și guler de blană. Imaginea lui se regăsește în „fantoma Crăciunului prezent” din cartea „A Christmas Carol” scrisă de Charles Dickens.[4] Christkindlein a devenit popular în Europa în secolul XIX. El aducea cadouri în secret copiilor, având ca ajutor un pitic numit Pelznickel (sau Belsnickle).

 

Imaginea lui Moș Crăciun în perioada modernă

Un rol important în crearea mitului l-a avut pastorul american Clement Clarke Moore, autor al unui poem care îl prezenta pe Sfântul Nicolae ca și un personaj simpatic, dolofan și zâmbitor, care împarte cadourile din sania sa trasă de reni.[8][9] Publicat pentru prima dată în ziarul Sentinel din New York pe 23 septembrie 1823,

Citeşte mai mult...
 
IT
Cursuri autorizate gratuite PDF Imprimare Email
Vineri, 23 Decembrie 2011 11:23

Cursuri autorizate gratuite pentru ocupatiile: Operator calculator - introducere, prelucrare si validare de date, Designer pagini web, Tehnoredactor, Inspector resurse umane, Secretar - Operator birotica


Asociatia Difuzorilor si Editorilor Patronat al Cartii deruleaza in perioada 2010-2012 proiectul COMPEDIT - Cresterea competitivitatii
economice prin orientarea profesionala, calificarea si recalificarea
persoanelor angajate din sectorul editorial POSDRU/80/2.3/S/59533.

Proiectul este finantat din fonduri europene si vizeaza orientarea,
consilierea profesionala, calificarea si recalificarea gratuita a
angajatilor si colaboratorilor din sectorul editorial.

 

  

Cursurile gratuite de calificare si recalificare derulate in cadrul
proiectului sunt autorizate (recunoscute la nivel national pe piata
muncii) si vizeaza urmatoarele ocupatii:

- Designer pagini web
- Tehnoredactor prelucrare de text si imagini
- Operator calculator introducere, validare si prelucrare de date
- Secretar, operator birotica
- Inspector resurse umane

Beneficiari
: angajati si colaboratori din sectorul editorial,
Conditii de acces: angajati cu minim studii medii.

Inscrierile se pot face zilnic la sediul ADEPC din Str. Petru Maior nr.
32, sector 1, Bucuresti sau online la adresa Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Oferta este valabila in limita locurilor disponibile (maxim 15/serie).

Acte necesare inscriere:

- Curriculum Vitae,
- C.I./B.I.,
- Ultimul act de studii (dupa caz, Bacalaureat / Licenta),
- Adeverinta salariat  Constantin Popoiu

Tel: 021.222.02.14
Tel/Fax: 021.222.02.13
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
http://www.compedit.ro

 
Monden
6 pasi esentiali pentru un machiaj de durata PDF Imprimare Email
Vineri, 23 Decembrie 2011 09:08

Cui ii place sa-si vada rimelul scurs, conturul ochilor sters sau fardul strans pe pleoape? Nimanui. Cu atat mai putin tie, in ziua nuntii! Asigura-te ca machiajul tau va arata impecabil pana la final.

 

 

 

1. Hidratarea

Inainte de orice, asigura-te ca pielea este suficient hidratata. Produsele de machiaj nu se fixeaza bine daca tenul e nesanatos si, in plus, il pot irita. Alege o crema cu vitamine (A, E sau C) pe care sa o aplici seara, inainte de culcare. Astfel, tenul isi va recapata stralucirea si vitalitatea.

 

   

2. Fondul de ten

Fondul de ten trebuie sa fie baza pe care se aplica orice machiaj. Pe langa faptul ca protejeaza tenul de factorii de mediu (praf, vant, soare), fondul de ten aplicat corect ascunde imperfectiunile si uniformizeaza diferitele nuante ale pielii.

O inovatie in domeniu este fondul de ten cu textura tip spuma, care se aplica usor, asigura un finisaj impecabil si hidrateaza tenul.

3. Fardul de pleoape

De regula, fardurile deschise lumineaza privirea si creeaza iluzia de ochi mai mari, iar cele in nuante inchise micsoreaza ochiul. Acestea din urma mai au si dezavantajul ca, daca nu sunt perfect aplicate, accentueaza cearcanele si ridurile fine. In ceea ce priveste textura, alege farduri de pleoape cremoase, pentru ca se intind usor si dureaza. In cazul fardurilor pulbere, poti obtine acelasi efect daca le aplici cu un buretel umed.

4. Conturul ochilor

Pentru un contur durabil al ochilor, opteaza pentru tus. Asemeni rimelului, tusul poate fi atat rezistent la apa, cat si transparent. Culorile de tus variaza, insa rar gasesti exact nuanta de care ai nevoie. Solutia? Opteaza pentru un tus transparent, inmoaie pensula in fardul colorat si vei obtine cea mai originala culoare.

5. Genele

Genele rimelate evidentiaza forma ochiului si intensifica privirea. Daca ai nevoie de un machiaj care sa reziste intreaga zi, alege un rimel rezistent la apa. Mai ales pentru ziua nuntii, cand nu se stie daca o sa poti sa-ti tii lacrimile in frau...

6. Fixarea

Orice machiaj durabil trebuie incheiat cu fixarea. Pentru a fixa machiajul pe fata, pulverizeaza tenul cu apa minerala sau termala, de la distanta. Inovatia in domeniul machiajului rezistent este spray-ul pentru fixare, care actioneaza asupra fetei asemeni unui fixativ pentru par.

 

 

 

 

**  sursa  :  miresici.ro

 


Pagina 935 din 944

Bannere

total-media-news.ro
karate.info.ro
tmn-tv.ro
Magazin specializat piese auto
AutoPuls
Salonul Auto Bucuresti 2023

Sunteti aici: Home