Total Media News

    Banca Transilvania anunta astazi semnarea unui angajament ferm pentru achizitionarea a 100% din actiunile Volksbank Romania de la Österreichische Volksbanken AG, Groupe BPCE, DZ BANK AG si WGZ BANK AG.

   Acest pas se inscrie in strategia bancii de a aduce valoare adaugata prin achizitii de banci si portofolii, se arata in comunicatul institutiei de credit.    

   BT si Volksbank Romania vor functiona ca entitati bancare distincte in urmatoarele luni, pana la finalizarea formalitatilor legale si obtinerea tuturor aprobarilor aferente. Dupa inchiderea tranzactiei va incepe integrarea Volksbank Romania in structura BT.    

   „Dupa integrare, avand in vedere cotele de piata ale celor doua banci, Banca Transilvania isi va continua planul de a ajunge pe locul 2 in topul bancilor din Romania. BT este bine capitalizata, are lichiditate mare, o cota de piata in crestere si rezultate financiare pozitive”, declara Horia Ciorcila, Presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania.    

   Banca Transilvania si Volksbank Romania sunt banci universale si au in comun modelul de business, categoriile de clienti carora li se adreseaza si piata autohtona. Ca rezultat al tranzactiei, BT isi propune armonizarea punctelor forte ale celor doua banci, pentru eficientizarea activitatii, costuri mai mici pentru clienti, retea mai mare de sedii si produse noi.

              Măsurile  fiscale din documentul asumat de ministrul Finanţelor   :

-- începând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014.

--  amânarea cu un an, respectiv până la 31 decembrie 2015, a termenului până la care va fi aplicată legislația aflată acum în vigoare pentru taxarea resurselor de petrol și gaze.

--   ANAF va verifica periodic contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA consideraţi cu risc crescut

Măsurile  fiscale asumate în documentul asumat de ministrul Finanţelor  :-- http://www.mfinante.ro/transparent.html?method=transparenta&pagina=acasa&locale=ro

     Ministrul finanțelor publice, Ioana-Maria Petrescu, și primul-ministru Victor Ponta au lansat astăzi în dezbatere publică proiectul de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, în cadrul unui eveniment desfășurat la Palatul Victoria.

   Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul procedural fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscale a fost postat pe site-ul MFP, spre consultare publică.

   În cadrul evenimentului de la Palatul Victoria, Cosmin Vladimirescu - General Manager pentru România în cadrul MasterCard, și Bogdan Belciu, Partener PriceWaterhouseCoopers au prezentat concluziile unui studiu privind impactul plăților electronice în economie.

   Primul-ministru Victor Ponta a declarat că proiectul prezentat de reprezentanții celor două companii, urmat de deciziile pe care le vor lua MFP și Guvernul, răspund pentru prima dată celor trei condiţii esenţiale: avem un studiu, adică un punct de vedere tehnocrat, există dialog între mediul privat și instituțiile publice și predictibilitate.

    Reprezentantii FMI şi cei ai CE au ajuns la Palatul Victoria, pentru o primă runda de discutii cu premierul Victor Ponta.

    In centrul discutiilor se va afla bugetul Romaniei pe anul 2015. Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli, relateaza Mediafax.

Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.

Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.