Pagina 2 din 2
Propunerile noastre : l- Pentru sprijinirea copiilor ce provin din familii cu/fara situatie financiara precara ,ce au media notelor pe ultimii doi ani din invatamantul secundar inferior ce depasesc nota 8,50 - , statul va acorda BURSE de SUSTINERE , burse ce vor acoperi/vor fi egale cu taxele de scolarizare din invatamantul preuniversitar.
Art.7. Se inlocuieste :
( 7) Finantarea invatamantului de stat obligatoriu ( clasele I-IX ) se face de la bugetul de stat,de la bugetele locale si din alte surse ,conform legii.Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale .
Art.16. Se inlocuiesc :
( 1 )Invatamintul preuniversitar este organizat pe niveluri,tipuri si forme care asigura dobandirea competentelor cheie si profesionalizarea progresiva in conformitate cu dezvoltarile in domeniu.
( 2 ) Sistemul de invatamint preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri :
a- educatie timpurie ;
b- invatamant prescolar , care cuprinde grupa mica ,grupa mijlocie,grupa mare ;
c- invatamint primar , care cuprinde clasele I-V ;
d- invatamint secundar inferior gimnaziu , care cuprinde clasele VI-X ;
e- invatamint liceal , care cuprinde clasele X- XII/XIII .
( 3 ) Invatamantul primar si secundar inferior constituie INVATAMANTUL OBLIGATORIU si este sustinut material si financiar de stat.
( 4 ) Invatamintul liceal NU ESTE OBLIGATORIU si in consecinta nu este finantat de stat.
Fiecare unitate de invatamint liceal isi va face planuri de venituri si cheltuieli ,din care va trebui sa suporte toate costurile de intretinere si dezvoltare a sediului si toate cheltuielile aferente de salarizare ale personalului didactic si auxiliar.
Fiecare unitate de invatamant liceal va fixa taxe de scolarizare propriiTaxele vor fi stabilite si cu consultarea Ministerului Educatiei si Cercetarii
.
Art.28. Se inlocuieste :
( 2 ) Durata studiilor in invatamantul liceal poate fi de 2 sau 3 ani , si este stabilita de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Admiterea in invatamantul liceal se face numai pe baza de concurs de admitere , netinid cont de notele sau mediile din clasele anterioare .Concursul trebuie sa cuprinda 2-3 materii de baza stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii si obligatoriu la toate formele de invatamant proba de educatie fizica si sport.
.
.Art.31.Se inlocuieste :
( 5 )Probele commune sunt :
a) limba si literature romana scris ;
b) una din limbile moderne de circulatie internationala ( studiata sau nu in liceu ) scris ;
c) proba de educatie fizica si sport;
d) limba si literature maternal -scris - pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale ;
Art.32. Se inlocuieste :
( 4 )Scolarizarea in invatamantul postliceal se face pe baza de CONCURS de admitere , sin nu este finantat de stat.
Fiecare unitate de invatamant postliceal isi fixeaza nivelul taxelor de scolarizare.
.
..Art.35 Invatamantul de arta se organizeaza pentru elevii cu aptitudini , fara finantare de la stat.
Unitatile care organizeaza asemenea cursuri isi fixeaza nivelul taxelor de studii
.
.Art.43.Se inlocuieste art. 43 cu :
Invatamantul preuniversitar militar ( cu exceptia claselor I-IX ) ,de ordine si securitate publica este invatamant optional si in consecinta : unitatile care doresc sa organizeze asemenea cursuri isi vor fixa taxe de scolarizare proprii.
Aceste institutii nu vor mai fi sustinute financiar de stat.
.
.Art.55 Se inlocuieste :
.( 2 ) Cetatenii straini care doresc sa urmeze studiile in scoli din sistemul de invatamant romanesc au dreptul sa urmeze aceste scoli ca orice cetatean roman si in aceleeasi conditii de admitere.
( 3 ) se elimina ;
( 4 ) se elimina ;
Art.56.( 3 ) se elimina.
.
..Art.78.Se inlocuieste :
(2 ) Planurile si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar vor fi elaborate de Centrul National pentru curriculum si Evaluare in colaborare cu comisiile nationale de specialitate, in concordanta cu planurile de invatamant din celelalte tari member ale U.E. , si sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii , prin ordin al ministrului.
.
..Art.83.Se inlocuieste :
( 3 ) In exercitarea atributiilor sale ,Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta in primul rand reprezentantii parintilor , reprezentantii elevilor , si dupa caz societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice , structurile asociative ale autoritatilor publice locale.
.
.Art.88.Se inlocuieste :
( 2 ) Membrii consiliului de administratie sunt , in proportie de 50% reprezentanti ai parintilor ,40% reprezentanti ai autoritatilor publice locale si 10% reprezentanti ai scolii.
.( 5 ) Consiliile prevazute la alin (1) si (3) functioneaza in baza regulamentelor elaborate de ministerul Educatiei si Cercetarii , cu consultarea reprezentantilor parintilor, a structurilor associative ale administratie publice locale si daca este cazul cu consultarea federatiilor sindicale sin invatamant.
Art.90.Se inlocuieste :
( 1 ).Ocuparea functiilor de director si director adjunct se face prin concurs.Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii cu validarea prin ordin al ministrului.
(3)Nici un director sau director adjunct din unitatile de invatamant timpuriu, prescolar ,primar si secundar inferior nu au voie sa faca cumul de functii ( adica nu are voie sa fie si director si professor sau invatator in acelasi timp ).
Art.91 Se inlocuieste :
(3) Ministerul Educatiei si Cercetarii asigura ,pe baza unor metodologii specifice , controlul calitatii in invatamantul preuniversitar , si inspectorii respective raspund direct si personal de controalele ce le efectueaza.
Art.98.Se inlocuieste :
(2 ) Exceptiile de la efectivele de elevi mentionate la alineatul (1) sunt reglementate prin metodologie elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii , dar nu se poate depasi numarul maxim de elevi intr-o clasa.
Art.104. Se inlocuieste cu :
Unitatile de invatamant preuniversitar sunt institutii publice , a caror finantare este asigurata de bugetul local si din venituri proprii pentru invatamantul primar si invatamintul secundar inferior.
Unitatile de invatamant preuniversitar liceal ( clasele X-XII/XIII ) sunt institutii de invatamant publice cu autofinantare , care isi asigura fondurile din taxele de studio si alte venituri proprii.
Art.105.Se inlocuieste cu :
Sursele de finantare ale unitatilor de invatamant ce cuprind clasele I-IX sunt bugetul de stat , bugetele locale si veniturile constituite la nivelul unitatii de invatamant din activitati proprii , din contributii ale unor membrii ai comunitatii si ale agentilor economici precum si din accesarea unor programe cu finantare externa sau la nivel national.
Art.106. Se inlocuieste :
( 1 )Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar OBLIGATORIU , ce cuprinde clasele I-IX , cuprinde : finantarea de baza , finantarea complementara si finantarea compensatorie.
Art.111. Se inlocuieste :
(a) Prin bugetele locale se acorda invatamantului .preuniversitar de stat obligatoriu ( clasele I-IX ) subventii care sa asigure :
……………………………………………………………………..
b)Din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii prin Directiile Judetene de Invatamant Preuniversitar se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar Obligatoriu ( clasele I-IX ) , inclusive pentru invatamantul special :
…………………………………………………………………………………..
Art.115 Se complecteaza cu :
.Toate unitatile de invatamant preuniversitar sunt obligate sa asigure asistenta medicala pe toata durata orelor de curs desfasurate in unitatea respective.
Asistenta medicala din unitatile de invatamant se subordoneaza direct si numai conducerii respective de invatamant.
Retribuirea cadrelor medicale din unitatile de invatamant preuniversitar se face din fondurile proprii ale fiecarei unitati de invatamant.
.
........................................................................................................................
.Textul propus de Min. Educatiei si Cercetarii la care facem referire pentru modificarile de mai sus :..
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII DIRECTIA GENERALA ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR LEGEA ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR TITLUL I DISPOZITII GENERALE Art.1 Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt preuniversitar. Art.2 În România, învatamântul constituie prioritate nationala. Art.3 (1) Învatamântul urmareste realizarea idealului educational întemeiat pe valorile democratiei si pe aspiratiile individuale si sociale si contribuie la pastrarea identitatii nationale. (2) Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera si armonioasa a personalitatii individului în vederea unei insertii eficiente în societatea cunoasterii. Art.4 (1) Învatamântul românesc are urmatoarele finalitati: a) dezvoltarea gândirii creative b) dezvoltarea competentelor de comunicare functionala; c) asumarea apartenentei la diferite tipuri de comunitati; d) dezvoltarea capacitatii de adaptare la situatii variate ; e) formarea si dezvoltarea competentelor - cheie specifice unei societati a cunoasterii si a motivatiei pentru participarea activa la viata social-politica în vederea asigurarii coeziunii sociale; f) utilizarea tehnologiilor comunicatiilor si ale informatiei; g) investigarea mediului natural si social si valorizarea experientelor personale; h) formarea si asumarea unui set de valori individuale si sociale care sa orienteze comportamentul si cariera absolventului, asigurându-i o integrare rapida pe piata fortei de munca si în viata sociala. (2) Finalitatile scolii românesti se realizeaza prin intermediul unor strategii didactice moderne, fundamentate pe dezvoltarile din domeniul stiintelor educatiei si adaptate la contexte variate de practica scolara. Art.5 (1)Cetatenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de învatamânt, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa. (2) Statul promoveaza principiile învatamântului democratic si garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, în beneficiul individului si al întregii societati. (3) Statul promoveaza principiile educatiei permanente. Art.6 Durata învatamântului obligatoriu este de 10 ani. Frecventarea obligatorie a învatamântului, la forma de zi, înceteaza la vârsta de 18 ani. Art.7 (1) Sistemul de învatamânt preuniversitar are caracter deschis. 2 (2) Învatamântul de stat este gratuit. (3) Toti copiii beneficiaza, fara discriminare, de alocatia de stat pentru copii, pe durata scolarizarii în învatamântul primar si secundar. (4) Statul stabileste anual costul standard per elev. De acest cost beneficiaza toti elevii din învatamântul de stat, precum si elevii din învatamântul obligatoriu particular si confesional, care studiaza în unitati de învatamânt autorizate sau acreditate. (5) Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, în conditiile legii. (6) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, în conditiile stabilite de prezenta lege. (7) Finantarea învatamântului de stat se face de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din alte surse, conform legii. Fondurile destinate învatamântului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat si în bugetele locale. (8) Autoritatile publice locale vor asigura, în conditiile legii, resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului de învatamânt în unitatile de învatamânt preuniversitar de stat precum si conditiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile învatamântului obligatoriu. (9) Statul sustine elevii care obtin rezultate foarte bune la învatatura precum si pe cei care dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei calificari. (10) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor. Art.8 (1) Învatamântul preuniversitar este organizat si functioneaza pe baza principiului descentralizarii, conform legii. (2) Ministerul Educatiei si Cercetarii proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a învatamântului prin consultarea altor organisme interesate. Art.9. (1) Învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. În conditiile prezentei legi, acesta se poate desfasura si în limbile minoritatilor nationale. Procesul de învatamânt în unitatile si institutiile de învatamânt militar, precum si în cele de ordine si securitate publica de toate nivelurile se desfasoara numai în limba româna. (2) Învatarea limbii române, ca limba oficiala de stat, este obligatorie. Planurile de învatamânt trebuie sa cuprinda numarul necesar de ore si, totodata, vor asigura conditiile care sa permita însusirea limbii oficiale de stat. (3) Învatamântul se poate desfasura si în limbi de circulatie internationala, în conditiile prezentei legi. (4) În învatamântul de stat, în cel particular ca si în cel confesional, documentele scolare, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, se întocmesc în limba româna. Celelalte înscrisuri scolare pot fi redactate si în limba de predare. Art.10 (1) Planurile cadru ale învatamântului obligatoriu includ religia ca disciplina de învatamânt. (2) La solicitarea scrisa a parintelui sau a tutorelui legal instituit al elevului de pâna la 10 ani, respectiv la solicitarea scrisa a elevului de peste 10 ani, disciplina religie poate fi înlocuita cu disciplina Educatie moral-religioasa. Elevul, cu vârsta de pâna la 10 ani, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege confesiunea si religia pentru studiu; elevii, în vârsta de peste 10 ani, aleg singuri confesiunea si religia pentru studiu. (3) Programa pentru disciplina religie se elaboreaza în colaborare cu fiecare cult în parte si se aproba conform prevederilor prezentei legi. (4) Cultele religioase recunoscute oficial de catre stat pot solicita autoritatilor locale organizarea unui învatamânt teologic specific pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor. Acesta se organizeaza pentru absolventii învatamântului gimnazial sau liceal. Art.11 (1) Cultele religioase recunoscute oficial de catre stat au dreptul de a înfiinta si administra propriile unitati si institutii de învatamânt, cu respectarea legislatiei în vigoare. Unitatile si institutiile de învatamânt înfiintate de culte formeaza învatamântul confesional. (2) Acreditarea institutiilor si unitatilor de învatamânt confesional se face conform legii. 3 (3) Unitatile de învatamânt confesional dispun de autonomie organizatorica si functionala, elaborând regulamente de organizare si functionare proprii, în spiritul canoanelor cultului fondator si în concordanta cu reglementarile legale ale sistemului national de învatamânt. (4) În unitatile de învatamânt confesional elevii se pot înscrie indiferent de religie. Art.12 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de învatamânt autorizate, respectiv acreditate din judet. () Reteaua scolara a unitatilor de învatamânt de stat se organizeaza de catre autoritatile publice locale, cu avizul conform al directiilor judetene pentru învatamânt preuniversitar, pentru învatamântul prescolar, primar si gimnazial. Pentru învatamântul profesional, liceal si postliceal, reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean, dupa consultarea partenerilor sociali si a directiei judetene pentru învatamânt preuniversitar si cu avizul conform al Ministerului Educatiei si Cercetarii. (3) Persoanele juridice si fizice pot înfiinta, în conditiile legii, unitati de învatamânt, pe care le finanteaza. (4) Reteaua scolara a unitatilor de învatamânt de stat se da publicitatii la începutul fiecarui an, pentru anul scolar urmator. Numarul de clase si de locuri se aproba prin hotarâre a guvernului cu cel putin 6 luni înainte de începerea anului scolar. (5) În cadrul sistemului national de învatamânt preuniversitar de stat se pot înfiinta si pot functiona, conform legii, unitati de învatamânt cu clase constituite pe baza de contracte de parteneriat între unitati de învatamânt de stat si particulare acreditate, precum si între institutii din tara si strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (6) În sistemul de învatamânt pot functiona unitati-pilot, unitati experimentale si de aplicatie. (7) În conditiile prezentei legi, se pot organiza unitati de învatamânt cu predare în limba româna, pe lânga misiunile diplomatice si institutiile culturale ale României în strainatate. (8) Ministerul Educatiei si Cercetarii, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligatia sa sustina învatamântul în limba materna în tarile în care traiesc români, cu respectarea legislatiei statului respectiv. (9) Unitatile de învatamânt preuniversitar, indiferent de tip, nivel, forma, filiera si profil, sunt supuse evaluarii si acreditarii, în conformitate cu legislatia în vigoare. Art.13 (1) Învatamântul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice si nu se implica în desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica. (2) În unitatile si spatiile de învatamânt se interzic crearea si functionarea partidelor sau a altor formatiuni politice. (3) În învatamânt se interzice prozelitismul religios. (4) În spatiile destinate procesului de învatamânt preuniversitar, în camine, internate, cantine, palate si cluburi ale copiilor si elevilor, biblioteci, tabere scolare, baze si complexe cultural-sportive, centre de formare, edituri si tipografii ale institutiilor de învatamânt, case ale corpului didactic etc. sunt interzise activitatile care încalca normele generale de moralitate, ce pericliteaza sanatatea fizica sau psihica a elevilor. Art.14 În sistemul national de învatamânt se pot initia si organiza, conform legii, alternative educationale, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii TITLUL II SISTEMUL NATIONAL DE ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR CAPITOLUL I STRUCTURA ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR (Varianta 1) 4 Anexa 1, varianta 2 Art.15 (1) Sistemul national de învatamânt preuniversitar este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat, particulare si confesionale acreditate. (2) Privatizarea institutiilor si unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat este interzisa. Art.16 (1)Învatamântul preuniversitar este organizat pe niveluri, tipuri si forme care asigura dobândirea competentelor cheie si profesionalizarea progresiva în conformitate cu dezvoltarile în domeniu . (2) Sistemul de învatamânt preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri: a) educatia timpurie b) învatamântul prescolar, care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare; c) învatamântul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I -V; d) învatamântul secundar, care cuprinde: 1. învatamântul secundar inferior: gimnaziu, care cuprinde clasele VI - IX: 2. învatamântul secundar superior: - învatamânt profesional - clasele X - XI/XII - învatamânt liceal – clasele X - XII/XIII e) învatamântul tertiar non-universitar, care cuprinde învatamântul postliceal; (3) Învatamântul primar si secundar inferior constituie învatamântul obligatoriu. (4) Formele de organizare a învatamântului preuniversitar sunt: învatamânt de zi, seral, cu frecventa redusa si învatamânt la distanta. (5) Învatamântul obligatoriu se organizeaza în forma de zi. În mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani vârsta clasei, învatamântul obligatoriu se poate organiza si în alte forme de învatamânt, pe baza unei metodologii specifice, elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (6) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aproba organizarea de cursuri de tip „A doua sansa”, atât pentru învatamântul primar cât si pentru cel gimnazial, conform unor metodologii specifice. Art.17 Elevii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova doi ani de studiu într-un an scolar, în conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii. CAPITOLUL II NIVELURI ALE ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Educatia timpurie Art.18 (1) Pentru educarea copiilor de 1-3 ani, se instituie educatia timpurie, ca prima treapta a educatiei formale. (2) Educatia timpurie se poate organiza în crese si, dupa caz, în gradinite. (3) Continutul educativ al educatiei timpurii se stabileste prin ordin comun al Ministerului Educatiei si Cercetarii si Ministerului Sanatatii. (4) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei timpurii se face de catre autoritatile publice locale prin consultarea directiilor judetene pentru învatamântul preuniversitar. Învatamântul prescolar Art.19 Învatamântul prescolar se organizeaza pentru copiii în vârsta de 3 – 6 ani, în gradinite cu program normal, prelungit sau saptamânal. Se pot organiza grupe de gradinita si în cadrul altor unitati de învatamânt preuniversitar. Art.20 (1)Gradinitele de stat se înfiinteaza de catre autoritatile locale, cu avizul directiilor judetene pentru învatamânt preuniversitar. 5 (2) Gradinitele pot functiona ca unitati independente sau în cadrul unor unitati scolare, cu aprobarea directiei judetene pentru învatamânt preuniversitar. (3) Autoritatile publice locale si directiile judetene pentru învatamântul preuniversitar asigura conditiile pentru generalizarea treptata a învatamântului prescolar. Învatamântul primar Art.21 Învatamântul primar este învatamânt de zi si se desfasoara în program de dimineata. Art.22 (1) În clasa pregatitoare sunt înscrisi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la data începerii anului scolar. (2) La cererea scrisa a parintilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi înscrisi în clasa pregatitoare si copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la sfârsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. Învatamântul gimnazial Art.24 (1) Învatamântul gimnazial este învatamânt de zi. (2) Învatamântul gimnazial poate fi organizat si ca învatamânt cu frecventa redusa si la distanta, în conditiile legii, în unitati de învatamânt stabilite de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar. Art.25 Absolventii învatamântului gimnazial dobândesc certificat de absolvire, însotit de portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola. Art.26 Trecerea absolventilor de gimnaziu în liceu si SAM se realizeaza prin selectie, pe baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, care se da publicitatii la începutul anului scolar precedent admiterii. Învatamântul profesional Art.27 (1) Învatamântul profesional este învatamânt de zi. (2) Învatamântul profesional poate fi organizat si ca învatamânt seral, în conditiile legii, în unitati de învatamânt stabilite de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, dupa consultarea autoritatilor locale si a partenerilor sociali. (3) Calificarile profesionale care pot fi dobândite prin învatamântul profesional sunt cuprinse în Registrul National al Calificarilor. (4) Pregatirea prin învatamântul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, în urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate de comitetele sectoriale. (5) Absolventii învatamântului profesional dobândesc certificat de absolvire, portofoliu de educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola. (6) Absolventii învatamântului profesional care sustin si promoveaza examenul de certificare a competentelor profesionale, dobândesc certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al certificatului. Nivelul de calificare este stabilit de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin consultare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu alte institutii cu atributii în domeniul calificarilor profesionale. (7) Modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a competentelor profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin metodologie specifica, care se da publicitatii la începutul primului an de studiu din cadrul învatamântului profesional. (8) Absolventii învatamântului profesional pot continua studiile în liceu pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. 6 Învatamântul liceal Art.28 (1) Învatamântul liceal poate fi organizat ca învatamânt de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Învatamântul liceal seral, cu frecventa redusa si la distanta functioneaza, în conditiile legii, în unitati de învatamânt stabilite de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, în consultare cu autoritatile locale. (2) Durata studiilor în învatamântului liceal poate fi de 3 sau 4 ani si este stabilita de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.29 (1) Învatamântul liceal functioneaza cu urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real; b) filiera vocationala, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului, militar, ordine si securitate publica, teologic, sportiv, artistic si pedagogic. (2) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aproba organizarea, în cadrul profilurilor date, a unor specializari mai restrânse. (3) În functie de dinamica profesiilor, meseriilor si a ocupatiilor de pe piata fortei de munca, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate restructura profilurile sau specializarile, respectiv calificarile. Calificarile profesionale care pot fi dobândite prin filiera vocationala a liceului sunt cuprinse în Registrul National al Calificarilor. (4) Unitatile de învatamânt în care se organizeaza filiera vocationala a liceului sunt stabilite de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, dupa consultarea autoritatilor locale si a partenerilor sociali, având în vedere tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate în documente strategice regionale, judetene si locale. Art.30 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste metodologia de continuare a studiilor liceale de catre absolventii învatamântului profesional. (2) Absolventii liceului primesc certificat de absolvire, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, în conditiile legii, în învatamântul postliceal, dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale. (3) Absolventii liceului primesc portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola. Art.31 (1) Învatamântul liceal se finalizeaza cu examen de bacalaureat. (2) Examenul de bacalaureat este un examen national si se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate si aprobate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. (3) Fiecare absolvent sustine Bacalaureatul într-o singura sesiune într-un an scolar. (4)Examenul de bacalaureat consta în sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a altor probe specifice diferentiate, în functie de filiera, profil si specializare. (5)Probele comune sunt: a) limba si literatura româna, scris si oral; b) una din limbile moderne de circulatie internationala studiate în liceu, oral; c) limba si literatura materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale, respectiv limba si literatura moderna, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare limba moderna respectiva (6) Probele specifice examenului de bacalaureat sunt stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii si sunt anuntate elevilor la începutul primei clase de liceu. (7)Continutul programelor de examen si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc, se aproba si se dau publicitatii de Ministerul Educatiei si Cercetarii la începutul anului scolar în care sustine examenul. (8)Absolventilor de liceu care sustin si promoveaza examenul de bacalaureat li se elibereaza diploma de bacalaureat. (9)Absolventii care au promovat toate clasele de liceu cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obtinut media 10 primesc diploma de merit. (10) Pentru anumite filiere, profiluri, respectiv specializari sau calificari, stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii, absolventii studiilor liceale sustin si un examen de certificare/atestare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în conditiile legii. Modul 7 de organizare si desfasurare a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin metodologie specifica, care se da publicitatii la începutul anului scolar în care sustine examenul. (11) Absolventilor de liceu care sustin si promoveaza examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale li se elibereaza certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al certificatului., respectiv atestat de competente profesionale. Nivelul de calificare este stabilit de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin consultare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si cu alte institutii cu atributii în domeniul calificarilor profesionale. Eliberarea certificatului de calificare profesionala, respectiv a atestatului de competente profesionale nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat. (12) Candidatii proveniti din învatamântul de stat pot sustine examenul de bacalaureat si examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale, fara taxa, cel mult o data. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Învatamântul postliceal Art.32 (1) Învatamântul postliceal de stat se organizeaza de catre autoritatile publice locale, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate. (2) Nomenclatorul calificarilor profesionale se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii, împreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, la propunerea factorilor interesati, prin Hotarâre de Guvern. (3) Învatamântul postliceal are o durata de 1-3 ani stabilita pe baza competentelor anterior dobândite de cursanti, precum si în functie de complexitatea calificarii. (4) Scolarizarea în învatamântul postliceal de stat este finantata de stat. Art.33 (1) Au dreptul sa se înscrie în învatamântul postliceal absolventi de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. (2) Admiterea în învatamântul postliceal se face pe criterii stabilite de unitatea de învatamânt. Art.34 (1) Învatamântul postliceal se încheie cu examen de certificare a competentelor profesionale, reglementat de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii prin metodologie specifica, elaborata cu consultarea factorilor interesati. (2) Promovarea examenului de certificare da dreptul la obtinerea unui certificat de calificare profesionala si a suplimentului descriptiv al certificatului. (3) În cazul nepromovarii examenului de certificare, acesta mai poate fi sustinut, în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de catre absolventi. Învatamântul de arte Art.35 Învatamântul de arta se organizeaza pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu. Art.36 Pentru desfasurarea învatamântului de arta, se organizeaza unitati de învatamânt preuniversitar cu program integrat sau suplimentar. Art.37 (1) Admiterea, organizarea si functionarea învatamântului artistic, precum si organizarea si desfasurarea examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin regulamente si metodologii specifice. (2) Studiul disciplinelor de specialitate din învatamântul de arta se realizeaza individual, pe grupe, sau cu clasa, conform criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.38 (1) Pentru sprijinirea activitatii artistice, Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza tabere de creatie artistica, concursuri artistice, festivaluri, acorda burse si alte forme de stimulare a performantei. 8 (2) Ministerul Culturii si Cultelor si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta în domeniul artelor. Învatamântul sportiv Art.39 Învatamântul sportiv, cu program integrat si suplimentar, se organizeaza pentru copiii si elevii cu aptitudini în domeniul sportiv. Art.40 (1) Învatamântul sportiv integrat se organizeaza în unitati de învatamânt cu program sportiv precum si în clase cu program sportiv, organizate în celelalte unitati de învatamânt. (2) Învatamântul sportiv suplimentar se organizeaza în cluburi sportive scolare si centre de excelenta, organizate pe ramuri de sport. Art.41 (1) Admiterea, organizarea si functionarea învatamântului sportiv, precum si organizarea si desfasurarea examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin regulamente si metodologii specifice. (2) Pregatirea sportiva a copiilor si elevilor din învatamântul sportiv se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.42 (1)Pentru sprijinirea activitatii sportive de performanta, Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza tabere sportive, cantonamente, concursuri, competitii si campionate sportive scolare, acorda burse si alte forme de stimulare a performantei. (2) Ministerul Educatiei si Cercetarii colaboreaza cu organizatiile de specialitate si cu persoane juridice sau fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurarii în bune conditii a învatamântului sportiv cu program integrat si suplimentar. Învatamântul militar, de ordine si securitate publica Art.43 Învatamântul preuniversitar militar, de ordine si securitate publica este învatamânt de stat, parte integranta a sistemului national de învatamânt, si cuprinde: învatamânt liceal si învatamânt postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor si a agentilor de politie. Art.44 (1) Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare, criteriile de selectionare a candidatilor pentru învatamântul militar si învatamântul de ordine si securitate publica se stabilesc de catre ministerele interesate si de alte institutii cu atributii în domeniul apararii, al ordinii publice si al sigurantei nationale, potrivit specificului fiecarei arme, specializari, nivel si forma de organizare a învatamântului, cu avizul conform al Ministerului Educatiei si Cercetarii. (2) Planurile – cadru de învatamânt pentru învatamântul liceal se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii în colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, serviciile române de informatii si alte institutii cu atributii în domeniul apararii, al ordinii publice si al sigurantei nationale. Învatamântul special si special integrat Art.45 (1) Învatamântul special si special integrat este parte componenta a sistemului national de învatamânt preuniversitar. (2) Învatamântul special se organizeaza în unitati de învatamânt special pentru copii, elevi si tineri cu dizabilitati în plan senzorial, motor, psihomotor, psihic si mental. (3) Învatamântul special integrat se organizeaza în unitati de învatamânt pentru copii cu dizabilitati si pentru copii cu cerinte educationale speciale: dificultati de învatare, de adaptare, de limbaj, cu tulburari de comportament, afective etc. Art. 46 (1) Învatamântul special este gratuit. 9 (2) Finantarea învatamântului special si special integrat se face din bugetele consiliilor judetene/ Consiliului General al Municipiului Bucuresti unde functioneaza unitatea de învatamânt special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor cu cerinte educationale speciale. (3) Durata învatamântului special poate fi mai mare decât durata nivelurilor de învatamânt mentionate prin prezenta lege si se stabileste, în functie de gradul si tipul dizabilitatii, prin ordin al Ministrului educatiei si cercetarii. (4) Învatamântul special este organizat ca învatamânt de zi. În functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme, în conformitate cu legislatia în vigoare. Art. 47 Elevii din sistemul de învatamânt special si special integrat beneficiaza de protectie speciala, constând în alocatie zilnica de hrana si rechizite scolare în cuantum egal cu alocatia pentru copiii din sistemul de protectie sociala. Art. 48 (1) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu dizabilitati se face de catre comisiile pentru protectia copilului, dupa consultarea comisiei interne de evaluare continua. (2) Pentru elevii cu un grad de handicap care nu permite deplasarea, scolarizarea se poate face la domiciliu. (3) La recomandarea comisiei de la aliniatul (1), pentru elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati temporare nu se pot deplasa, se organizeaza scolarizare la domiciliu, pe perioada determinata. Art.49 (1) Evaluarea, orientarea scolara, reorientarea scolara, orientarea profesionala se realizeaza de catre comisiile interne de evaluare continua, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (2) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu dizabilitati se face în unitati de învatamânt special de interes regional. Acestea se stabilesc prin metodologie specifica de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, dupa consultarea factorilor interesati. (3) Continuturile educatiei speciale, precum si pregatirea si formarea personalului care actioneaza în sfera educatiei speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.50 (1) Pentru elevii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de trei saptamâni, se organizeaza, dupa caz, grupe sau clase în cadrul unitatii sanitare în care acestia sunt internati. (2) Pentru scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare si penitenciare, Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza, dupa caz, grupe sau clase. Învatamântul în limbile minoritatilor nationale Art.51 (1) Persoanele apartinând minoritatilor nationale au dreptul de a învata limba lor materna si de a fi instruite în aceasta limba în unitatile si institutiile de stat, particulare sau confesionale din sistemul de învatamânt preuniversitar, pentru toate tipurile, nivelurile si formele de învatamânt, cu exceptia învatamântului militar, de ordine si securitate publica. (2) Pentru persoanele apartinând minoritatilor nationale se organizeaza, la cererea parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali si în conditiile legii, grupe, clase sau unitati de învatamânt cu predare în limbile minoritatilor nationale. Învatamântul cu predare în limbile minoritatilor nationale este parte integranta a sistemului de învatamânt preuniversitar. (3) În învatamântul primar cu predare în limbile minoritatilor nationale, Istoria românilor si Geografia României se predau în aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba româna, cu obligatia transcrierii si însusirii toponimiei si a numelor proprii românesti în limba româna. În învatamântul gimnazial si liceal, Istoria românilor si Geografia României se predau în limba româna, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba româna. Examinarea la Istoria românilor si Geografia României se face în limba de predare a acestora. (4) În situatia în care resursele nu permit desfasurarea procesului de învatamânt în limba minoritatii nationale respective, se asigura cel putin studiul limbii si literaturii materne. 10 Art.52 Elevilor apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza unitati de învatamânt cu predare în limba româna sau în alta limba decât cea materna, li se asigura, la cerere si în conditiile legii, studiul limbii si literaturii materne, precum si studiul istoriei si al traditiilor minoritatii nationale respective. Art.53. Disciplina Limba si literatura româna se preda în învatamântul primar dupa programe scolare si manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învatamântul gimnazial disciplina limba si literatura româna se preda dupa programe scolare identice cu cele pentru clase cu predare în limba româna si manuale specifice. În învatamântul liceal Limba si literatura româna se preda dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba româna. Art.54. În învatamântul profesional, liceal si postliceal, în care predarea se face în limba materna la disciplinele de specialitate, este obligatorie însusirea terminologiei de specialitate si în limba româna. Învatamântul pentru cetateni straini Art.55 (1) Cetatenii statelor Uniunii Europene se bucura de drepturi egale cu cetatenii români. (2) Cetatenii straini care doresc sa urmeze studiile în scoli din sistemul de învatamânt românesc au dreptul de a participa la un an pregatitor pentru învatarea limbii române. (3) Scolarizarea în anul pregatitor este gratuita si se desfasoara în unitatile de învatamânt stabilite de directia judeteana pentru învatamântul preuniversitar. (4) La cererea parintilor sau a tutorilor legal instituiti, elevii cetateni straini pot fi înscrisi în sistemul de învatamânt preuniversitar fara a parcurge anul pregatitor de învatare a limbii române. Art.56 (1) Înscrierea elevilor straini se aproba de catre consiliile de administratie ale unitatii de învatamânt, la solicitarea parintilor sau a tutorelui legal instituit, dupa echivalarea studiilor efectuate anterior. (2) Recunoasterea si echivalarea studiilor efectuate se face de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. (3) Elevii straini pot fi înscrisi în formatiunile scolare existente si peste efectivele maxime de elevi la clasa. Învatamântul alternativ Art.57 În sistemul de învatamânt preuniversitar pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei si Cercetarii, pe baza unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului. Art.58 Evaluarea si acreditarea alternativelor educationale se fac potrivit legii. Învatamântul particular Art.59 (1) Unitatile de învatamânt particular acreditate fac parte din sistemul national de învatamânt si se supun prevederilor prezentei legi. (2) Unitatile de învatamânt preuniversitar particular dispun de autonomie organizatorica si functionala, în concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea si functionarea sistemului de învatamânt. Art.60 Învatamântul particular functioneaza potrivit legii daca: a) este organizat pe principiul nonprofit; b) este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste; 11 c) respecta standardele nationale. Art.61 Înfiintarea unitatilor de învatamânt particular se face de persoanele fizice sau juridice interesate, în conformitate cu prevederile legale. Art.62 Acreditarea si evaluarea unitatilor de învatamânt particular se fac potrivit prevederilor legale. Art.63 (1) În învatamântul preuniversitar particular se aplica planuri de învatamânt similare sau alternative învatamântului de stat, corespunzator standardelor nationale. (2) Planurile de învatamânt si programele scolare din învatamântul preuniversitar particular se aproba de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.64 Elevii din învatamântul particular preuniversitar obligatoriu beneficiaza de manuale gratuite. Art.65 Ocuparea posturilor didactice si a posturilor de conducere din învatamântul preuniversitar particular se face conform Metodologiei elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii . Art.66 Unitatile din învatamântul preuniversitar particular acreditate organizeaza examene de absolvire si elibereaza diplome, în conditiile legii. Unitatile de învatamântul preuniversitar particular aflate în proces de acreditare sustin examenele de finalizare a studiilor la unitati de învatamânt de stat, stabilite de directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar. Diplomele acestora sunt eliberate de unitatea de învatamânt de stat la care candidatul a sustinut examenul de absolvire. Art.67 În învatamântul particular, taxele de scolarizare se stabilesc de catre fiecare institutie sau unitate de învatamânt, în conditiile legii. Formarea adultilor si educatia permanenta Art.68 Statul promoveaza principiile educatiei permanente, inclusiv prin învatamântul la distanta Art.69 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin unitatile si institutiile sale, acorda, pe baza de contract, asistenta de specialitate celor care organizeaza diferite programe de instruire pentru adulti în sistemul educatiei permanente sau poate organiza asemenea programe din proprie initiativa. (2) La cererea factorilor interesati si pe baza de contract, unitatile de învatamânt pot organiza cursuri de formare profesionala continua, cursuri de educatie a adultilor, precum si alte servicii educationale, cu respectarea legislatiei specifice formarii continue a adultilor. (3) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate solicita si finanta organizarea anumitor programe pentru educatia adultilor. CAPITOLUL III INSTITUTII SPECIALIZATE ALE ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Casa Corpului Didactic Art.70 (1) Casa Corpului Didactic este institutie de învatamânt specializata în formarea continua si dezvoltarea profesionala a resurselor umane din învatamântul preuniversitar. (2) Casa Corpului Didactic este institutie de învatamânt cu personalitate juridica în coordonarea Directiei Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar. Art.71 (1) Structura si atributiile specifice Casei Corpului Didactic se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobat prin ordin al ministrului. 12 (2) Pentru realizarea activitatilor prevazute în Regulamentul de organizare si functionare, Casa Corpului Didactic colaboreaza cu institutii si persoane resursa, de specialitate, din tara si strainatate. Art.72 Pentru realizarea programelor de formare, Casa Corpului Didactic poate angaja si retribui formatori, pe baza de contract. Palatele si Cluburile Copiilor Art.73 (1) Palatul National al Copiilor, palatele si cluburile copiilor sunt institutii specializate ale învatamântului preuniversitar, cu personalitate juridica în care se desfasoara activitati educative specifice, prin care se dezvolta aptitudini, potrivit vocatiei si optiunii copiilor. (2) La activitatile organizate în cadrul palatelor si cluburilor copiilor pot participa prescolari si elevi din învatamântul preuniversitar. (3) Palatul National al Copiilor este subordonat Ministerul Educatiei si Cercetarii. (4) Palatele si cluburile copiilor sunt subordonate consiliilor judetene. (5) Palatul National al Copiilor coordoneaza activitatea palatelor si cluburilor copiilor . (6) Organizarea activitatii din unitatile de la alin.(1) se reglementeaza prin Regulamentul de organizare si functionare elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, aprobat prin ordin de ministru Art.74 Activitatea educativa extrascolara se finalizeaza cu eliberarea unui atestat în profilul cercului frecventat de elevi minim 3 ani. Centrele Judetene de Resurse si de Asistenta Educationala Art.75 (1) Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala este o institutie specializata, cu personalitate juridica, coordonata metodologic de catre Ministerului Educatiei si Cercetarii si Directia Judeteana pentru Învatamânt Preuniversitar. (2) Centrul ofera, coordoneaza si monitorizeaza servicii educationale specifice acordate copiilor/elevilor/tinerilor, cadrelor didactice, parintilor si membrilor comunitatii pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate. (2) Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala ofera servicii specializate de mediere scolara, coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza, la nivel judetean, activitatea din centrele si cabinetele logopedice interscolare, si din centrele judetene si cabinetele de asistenta psiho-pedagogica, si coordoneaza serviciile educationale oferite de catre centrele scolare pentru educatie incluziva. (3) ) Finantarea Centrului Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala se asigura de la bugetul consiliului judetean/ municipiul Bucuresti. Art.76 Structura si regulamentul de organizare si functionare al Centrului Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala, sunt stabilite prin regulamentele-cadru ale serviciilor din subordine, aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.77 În vederea facilitarii unei evaluari si a cunoasteri obiective a capacitatilor, abilitatilor si aptitudinilor elevilor, în fiecare unitate de învatamânt preuniversitar cu personalitate juridica, functioneaza cabinete de consiliere si asistenta psiho-pedagogica, coordonate de Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala 13 TITLUL III CONTINUTUL ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art.78 (1) În organizarea unor forme si tipuri specifice de învatamânt, Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta factorii interesati ai societatii civile.. (2) Planurile si programele scolare pentru învatamântul preuniversitar sunt elaborate de Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în colaborare cu comisiile nationale de specialitate si sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin ordin al ministrului. (3) Pentru învatamântul profesional si tehnic, curriculumul de specialitate este elaborat pe baza standardelor de pregatire profesionala, corespunzatoare fiecarei calificari, de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii (4) Învatamântul special si special integrat dispune de planuri de învatamânt, programe scolare alternative învatamântului de masa, precum si manuale si metodologii didactice specifice, elaborate în functie de tipul si gradul dizabilitatii si aprobate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.79 Continutul învatamântului preuniversitar este asigurat prin Curriculum National. Curriculumul National este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învatamânt, al programelor, manualelor scolare si al ghidurilor metodologice din învatamântul preuniversitar. Art.80 În unitatile de învatamânt preuniversitar se utilizeaza manuale scolare aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.81 Trecerea de la un ciclu curricular la altul se va realiza prin evaluari succesive pe baza standardelor nationale, dupa o metodologie elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.82 (1) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre unitati de învatamânt, cluburi, palate ale copiilor si elevilor, tabere scolare administrate de directiile judetene de tineret si bazelor sportive, turistice si de agrement si de alte unitati pentru activitati complementare, cu sprijinul familiei si al altor factori interesati. (2) Activitatea educativa scolara si extrascolara se poate organiza în parteneriat cu organizatii guvernamentale si nonguvernamentale, nationale si internationale, precum si cu alte organizatii din societatea civila. (3) La cererea parintilor si în functie de resursele locale existente, unitatile de învatamânt pot organiza cu elevii, dupa orele de curs, activitati educative si de învatare sub supravegherea personalului didactic si/sau didactic auxiliar. TITLUL IV CONDUCEREA ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CAPITOLUL I MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Art.83 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii se organizeaza si functioneaza potrivit legii, ca organ de specialitate, cu raspunderea de a elabora, de a coordona si de a aplica politici educationale si de a asigura calitatea procesului instructiv educativ. (2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national. Înfiintarea organismelor consultative, componenta si regulamentul de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului. 14 (3) În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta, dupa caz, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, ca parteneri sociali, precum si organizatiile de elevi, recunoscute pe plan national. Art.84 În subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii functioneaza: Institutul de Stiinte ale Educatiei, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare, Centrul National de Formare a Personalului din Învatamântul Preuniversitar, Consiliul National pentru Dezvoltarea Învatamântului Profesional si Tehnic, Agentia Româna pentru Asigurarea Calitatii în Învatamântul Preuniversitar (A.R.A.C.I.P.), Federatia Româna a Sportului Scolar, Directii Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar, Palatul National al Copiilor, alte institutii si structuri specializate în domeniul educatiei. Art.85 Ministerul Educatiei si Cercetarii monitorizeaza activitatea de evaluare externa . Art.86 Ministerul Educatiei si Cercetarii exercita urmatoarele atributii: a) elaboreaza, aplica si monitorizeaza politicile educationale nationale; b) coordoneaza si controleaza sistemul national de învatamânt; c) avizeaza structura retelei învatamântului de stat si înainteaza Guvernului, spre aprobare, cifrele de scolarizare, pe baza propunerilor unitatilor de învatamânt, ale autoritatilor locale, ale agentilor economici interesati, având în vedere recomandarile studiilor de prognoza; d) aproba curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora; e) asigura cadrul pentru productia manualelor scolare; asigura finantarea unitatilor de învatamânt pentru achizitionarea de manuale, conform legii; f) avizeaza înfiintarea liceelor si a scolilor postliceale; g) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor subordonate. h) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza în domeniul restructurarii si modernizarii învatamântului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ; i) asigura cadrul pentru omologarea mijloacelor de învatamânt; j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite; k) asigura scolarizarea specializata si asistenta psiho-pedagogica adecvata a copiilor si a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate; l) analizeaza modul în care se asigura protectia sociala în învatamânt si propune masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate; m) coordoneaza perfectionarea si formarea continua a personalului didactic; n) raspunde de evaluarea sistemului national de învatamânt pe baza standardelor nationale; o) elaboreaza împreuna cu alte ministere interesate strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate în domeniul învatamântului, al formarii profesionale si al cercetarii stiintifice; p) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor, a diplomelor si a certificatelor eliberate în strainatate, pe baza unor norme interne, precum si în functie de întelegerile si conventiile internationale; q) încaseaza taxe, în lei si în valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si recunoasterea actelor de studii, conform legii; r) stabileste structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor nationale. 15 CAPITOLUL II DIRECTIILE JUDETENE PENTRU ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR Art.87 (1) Directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar sunt institutii deconcentrate de specialitate în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii având urmatoarele domenii de competenta: a) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean/ municipiul Bucuresti; b) organizeaza, coordoneaza, monitorizeaza, controleaza si evalueaza unitatile de învatamânt preuniversitar din judet/ municipiul Bucuresti; c) organizeaza aplicarea si aplica legislatia în organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de învatamânt; d) monitorizeaza, prin inspectia scolara, calitatea învatamântului si respectarea standardelor nationale/standardelor de referinta/indicatorilor de performanta; e) avizeaza propunerea de înfiintare de unitati scolare ale învatamântului de stat: gradinite, scoli primare, gimnazii; f) înainteaza spre Ministerul Educatiei si Cercetarii reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala, propusa de administratiile publice locale, în conformitate cu politica educationala, a documentelor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional, judetean si local, dupa consultarea unitatilor de învatamânt, a agentilor economici si a partenerilor sociali interesati; g) asigura, împreuna cu administratia publica locala, scolarizarea elevilor, si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata învatamântului obligatoriu; h) monitorizeaza încadrarea unitatilor de învatamânt cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; i) coordoneaza organizarea admiterii, a examenelor nationale si a concursurilor scolare la nivelul unitatilor de învatamânt, din judet; j) monitorizeaza si evalueaza calitatea activitatilor si a serviciilor organizate de unitatea de învatamânt preuniversitar în parteneriat cu agenti economici, fundatii, asociatii, culte si alte persoane juridice sau fizice de pe raza lor teritoriala; constata eventualele încalcari ale prevederilor legale si propun celor în drept masurile prevazute de lege; k) coordoneaza si evalueaza activitatea institutiilor specializate din judet/ municipiu Bucuresti; l) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (3) Structura Directiilor Judetene pentru Învatamânt Preuniversitar este stabiIita de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (4) Structura Directiilor Judetene pentru Învatamânt Preuniversitar din judetele cu învatamânt si în limbile minoritatilor nationale cuprinde si inspectori scolari pentru acest învatamânt. (5) Directorul general al Directiei Judetene pentru Învatamânt Preuniversitar si directorul Casei Corpului Didactic sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei nationale în urma promovarii concursului de evaluare a competentelor profesionale si manageriale, desfasurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si avizata de Agentia Nationala a Functionarilor Publici; (6) Directorii Directiei Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar si inspectorii scolari se numesc de catre directorul general, în urma promovarii concursului de evaluare a competentelor profesionale si manageriale, desfasurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si avizata de Agentia Nationala a Functionarilor Publici. 16 CAPITOLUL III CONDUCEREA UNITATILOR DE ÎNVATAMÂNT Art.88 (1) Consiliul de administratie este organ colegial de conducere al unitatii de învatamânt preuniversitar care are personalitate juridica. (2) Membrii consiliului de administratie sunt, în proportie de 50% reprezentanti ai scolii si în proportie de 50%, reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor publice locale, ai agentilor economici etc. (3) Presedintele Consiliului de administratie este unul din membrii acestuia, ales prin vot secret, pe o perioada de un an. Presedintele Consiliului de administratie poate fi oricare dintre membrii acestuia, cu exceptia reprezentantului elevilor. (4) Consiliul profesoral al unitatii de învatamânt cu rol de decizie în domeniul instructiveducativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva. Presedintele Consiliului profesoral este directorul unitatii de învatamânt (5) Consiliile prevazute la alin. (1) si (3) functioneaza în baza unor regulamente elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învatamânt si a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. Art.89 (1) Directorul exercita conducerea operationala a unitatii de învatamânt, în conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege, cu hotarârile si deciziile consiliilor locale si cu hotarârile consiliului de administratie al unitatii si ale consiliului profesoral. (2) În activitatea de conducere, directorul este ajutat, dupa caz, de directorul adjunct si directorul educativ. Art.90 (1) Ocuparea functiilor de director si director adjunct se face prin concurs. Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si se aproba prin ordin al ministrului. (2) Numirea în functie a directorului su a directorului adjunct din unitatea de învatamânt se face prin decizie a Directorului General din Directia Judeteana pentru Învatamântul Preuniversitar, cu avizul autoritatii publice locale, dupa promovarea concursului. TITLUL V EVALUAREA ÎN ÎNVATAMÂNTUL PREUNIVERSITAR Art.91 (1) Evaluarea în sistemul de învatamânt se asigura de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii prin directii si organisme specializate ale ministerului, directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, în baza unui regulament si a standardelor nationale de calitate. (2) Ministerul Educatiei si Cercetarii si Directiile Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar controleaza si evalueaza calitatea procesului de predare - învatare prin inspectia scolara. (3) Ministerul Educatiei si Cercetarii asigura, pe baza unor metodologii specifice, controlul calitatii în învatamântul preuniversitar. (4) Evaluarea externa a calitatii educatiei este realizata de institutii de evaluare externa cu personalitate juridica recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetarii, conform legii. (5) Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin structurile sale, este responsabil pentru elaborarea si aplicarea masurilor de îmbunatatire a calitatii. Art.92 În sistemul national de învatamânt, evaluarea rezultatelor învatarii se face prin note de la 10 la 1 sau prin alte modalitati aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii Art.93 Ministerul Educatiei si Cercetarii asigura evaluarea periodica a nivelului de pregatire metodologica si profesionala a personalului din învatamântul preuniversitar. 17 TITLUL VI RESURSE UMANE PERSONAL DIN ÎNVATAMÂNT. ELEVI. Art.94 (1) Personalul din învatamântul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar si personal nedidactic. (2) Drepturile si îndatoririle personalului din învatamântul preuniversitar sunt reglementate în Statutul personalului didactic din învatamântul preuniversitar. Art.95 În învatamântul preuniversitar de stat, particular si confesional, posturile didactice se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de învatamânt sau al unui grup de unitati de învatamânt, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.96 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza si finanteaza prin institutii specializate acreditate perfectionarea si formarea continua a cadrelor didactice, inclusiv reconversia acestora, în functie de nevoile sistemului de învatamânt preuniversitar. (2) Perfectionarea si formarea continua a personalului din învatamântul preuniversitar se realizeaza în conformitate cu prevederile metodologiilor specifice elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.97 Drepturile si îndatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobat prin ordin al ministrului. Art.98 (1) Efectivele de elevi la clasa vor fi stabilite de Consiliul de Administratie al unitatii de învatamânt, în asa fel încât sa fie asigurate conditiile materiale prevazute de normativele în vigoare si atingerea standardelor de calitate si se vor publica la începutul anului scolar. (a) În învatamântul prescolar si clasa pregatitoare, grupa cuprinde în medie 15 prescolari, dar nu mai mult de 20. Pentru copiii cu vârste de pâna la 3 ani grupa cuprinde, în medie, 10 copii, dar nu mai mult de 15 copii. (b) Clasa de elevi din învatamântul primar cuprinde, în medie 20 elevi, dar nu mai mult de 25 elevi. (c) În învatamântul gimnazial clasa de elevi cuprinde în medie un numar de 25 elevi, dar nu mai mult de 30 elevi. (d) În învatamântul liceal si profesional clasa de elevi cuprinde în medie un numar de 25 elevi, dar nu mai mult de 30 elevi. (2) Exceptiile de la efectivele de elevi mentionate la alineatul (1) sunt reglementate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. TITLUL VII BAZA MATERIALA A ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art.99 (1) Baza materiala a învatamântului de stat consta în întregul activ patrimonial al Ministerului Educatiei si Cercetarii, al institutiilor si unitatilor de învatamânt si de cercetare stiintifica din sistemul de învatamânt de stat existent la data intrarii în vigoare a prezentei legi, precum si în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior. (2) În întelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a învatamântului cuprinde: terenuri si cladiri pentru procesul de învatamânt si cercetare stiintifica, mijloace de învatamânt si de cercetare aferente, biblioteci, centre de documentare si informare, edituri si tipografii, statiuni 18 didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case ale corpului didactic, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, sate de vacanta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat învatamântului si salariatilor din învatamânt. (3) Baza materiala aferenta taberelor scolare, centrelor de agrement si de divertisment realizate din fondurile statului, se reintegreaza, fara plata, în patrimoniul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. (4) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt preuniversitar de stat – gradinite, scoli generale primare si gimnaziale, licee, seminarii teologice, grupuri scolare, scoli profesionale si scoli postliceale, fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti si sunt administrate de consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt. Celelalte componente ale bazei materiale, sunt proprietatea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat si sunt administrate de unitatile de învatamânt. (5) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt special de stat, cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, Centrele de resurse si asistenta educationala fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti si sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin consiliile de administratie ale unitatilor si institutiilor de învatamânt respective. Celelalte componente ale unitatile de învatamânt special de stat, ale cluburilor sportive scolare, ale palatelor si cluburilor copiilor si elevilor si ale Centrelor de resurse si asistenta educationala sunt proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie ale acestora. (6) Schimbarea destinatiei terenurilor si cladirilor în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt de stat, fara avizul ministrului educatiei si cercetarii, este interzisa. (7) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara Directiile judetene pentru învatamântul preuniversitar, Caselor Corpului Didactic, centrele nationale de excelenta, centrele recreative si de divertisment, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar si prin Consiliile de Administratie ale acestor unitati. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea. (8) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ pot fi transferate doar cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educatiei si cercetarii, fara plata si numai catre domeniul public. (9) Bunurile aflate în administrarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe baza de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale. Închirierea bunurilor în conditiile prevazute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activitati de învatamânt. Art.100 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinând Ministerului Educatiei si Cercetarii sau institutiilor si unitatilor de învatamânt si cercetare stiintifica din sistemul învatamântului de stat, precum si asupra bunurilor apartinând consiliilor locale, judetene si, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt preuniversitar de stat, se face, dupa caz, în registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, în cartile funciare sau în cartile de publicitate funciara, cu scutire de plata taxelor prevazute de lege. Art.101 (1) Unitatile de învatamânt gimnazial, liceal, profesional, precum si institutiile de învatamânt pentru formarea initiala si continua a personalului în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, care nu au în proprietate terenuri agricole, primesc în administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de instructie 19 specifica, ori pentru amenajarea de poligoane. o suprafata de 1 ha pentru scolile primare, 2 ha pentru scolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele militare, de ordine si securitate publica, minimum 5 ha pentru institutiile de învatamânt postliceal si superior militar/ordine si securitate publica si minimum 15 ha pentru unitatile de învatamânt liceal si profesional cu profil agricol, agro-montan si silvic, în echivalent arabil. (2) Loturile experimentale prevazute Ia aIin. (1) se atribuie, Ia cerere, unitatilor de învatamânt respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau din proprietatea autoritatii publice locale sau din fondul de rezerva al localitatilor, aflat Ia dispozitia consiliilor locale. (3) Reconstituirea dreptului de proprietate Ia unitatile scolare prevazute Ia aIin. (1), punerea în posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac conform prevederilor în vigoare. TITLUL VIII ADMINISTRAREA SI FINANTAREA ÎNVATAMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Administrarea învatamântului preuniversitar Art.102 (1) Institutiile si unitatile de învatamânt preuniversitar sunt institutii publice sau institutii private de interes public. (2) Unitatile de învatamânt de stat cu un numar minim de 200 elevi si prescolari sau cu un minim de 100 prescolari se constituie ca institutii cu personalitate juridica. (3) Unitatile de învatamânt cu un numar mai mic de elevi/prescolari decât cel prevazut la alin.(2), se organizeaza/reorganizeaza în cadrul unor unitati de învatamânt cu personalitate juridica aflate în subordinea aceluiasi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora. (4) Conditiile mentionate la alin. (3) nu se aplica, în situatia în care numarul total al elevilor si prescolarilor din întreaga unitate administrativ –teritoriala nu atinge minimumul prevazut la alin. (2), În acest caz, se va acorda personalitate juridica, uneia dintre unitatile de învatamânt preuniversitar din unitatea administrativ-teritoriala. Finantarea învatamântului preuniversitar Art. 103 Ministerul Educatiei si Cercetarii are drept de initiativa în domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere implicate în dezvoltarea învatamântului. Art. 104 Unitatile de învatamânt preuniversitar sunt institutii publice, a caror finantare este asigurata prin bugetul local si din venituri proprii, în conformitate cu prevederile legii finantelor publice locale. Art. 105 Sursele de finantare ale unitatilor de învatamânt sunt bugetul de stat, bugetele locale si veniturile constituite la nivelul unitatii de învatamânt din activitati proprii, din contributii ale unor membrii ai comunitatii si ale agentilor economici precum si din accesarea unor programe cu finantare externa sau de la nivel national. Art. 106 (1) Finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea compensatorie. (2) Finantarea de baza asigura fonduri al caror volum este determinat de numarul de elevi/prescolari si costul/elev necesar desfasurarii în conditii normale a procesului de învatamânt pentru fiecare nivel, filiera si profil. (3) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli: - cheltuielile de personal didactic, didactic auxiliar si nedidactic aferent desfasurarii în bune conditii a procesului de învatamânt; 20 - cheltuielile pentru perfectionarea personalului didactic; - cheltuielile pentru procurarea manualelor scolare acordate în mod gratuit elevilor din învatamântul preuniversitar obligatoriu; - dotarile cu mijloace de învatamânt de natura obiectelor de inventar; - cheltuielile materiale si pentru servicii curente; - cheltuielile pentru asigurarea unor facilitati de transport pe calea ferata acordate elevilor si cadrelor didactice. (4) Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de învatamânt se face pe baza unei formule de finantare, care ia în considerare: - numarul de elevi din unitatea de învatamânt; - costul standard pe elev/prescolar; - coeficientii de diferentiere a costului standard/elev determinati în functie de nivelul de învatamânt – prescolar, primar, gimnazial si liceal – pe filiere si profiluri, precum si de factorii dependenti de densitatea elevilor în zona, severitatea dezavantajelor si de alti factori. (5) Determinarea costului standard pe elev/prescolar si a coeficientilor de diferentiere si de corectie se face de catre Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar, conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobate prin hotarâre a Guvernului. Nivelul costului standard si al coeficientilor de diferentiere si de corectie pe elev/prescolar se aproba de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, dupa consultarea partenerilor sociali si a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. (6) Fondul stabilit pentru finantarea de baza ce revine unui elev/prescolar se aloca unitatii de învatamânt în care este înscris elevul. (7) Finantarea complementara asigura fondurile pentru acoperirea cheltuielilor generate de nevoia de sustinere a internatelor si cantinelor scolare, de reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea spatiilor de învatamânt si social-culturale si pentru acordarea unor facilitati banesti si materiale de care beneficiaza o parte din elevi si cadre didactice. (8) Finantarea complementara cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli: - cheltuieli de capital; - cheltuieli cu finantarea/cofinantarea unor programe nationale de reabilitare a infrastructurii scolare; - cheltuielile cu bursele elevilor; - cheltuielile cu subventionarea activitatii cantinelor si internatelor scolare; - cheltuielile pentru finantarea unor programe nationale de sprijin al elevilor; - cheltuieli pentru asigurarea facilitatilor legale acordate elevilor si cadrelor didactice pentru transportul auto, examinare medicala periodica, etc. - cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive, turistice pâna la faza judeteana; (9) Finantarea compensatorie asigura fonduri pentru sustinerea unor activitati didactice si educative suplimentare celor cerute de desfasurarea generala a procesului de învatamânt si a caror necesitate este generata de asigurarea unor drepturi constitutionale pentru elevii apartinând minoritatilor nationale, de scolarizarea elevilor cu nevoi speciale de scolarizare si de învatare precum si de stimularea pentru performanta a elevilor cu calitati deosebite. (10) Finantarea compensatorie cuprinde cheltuielile suplimentare generate de: - scolarizarea elevilor apartinând minoritatilor nationale; - necesitatea atragerii si mentinerii în învatamânt a copiilor si tinerilor de vârsta scolara care manifesta tendinte de abandon scolar; - pregatirea unor elevi cu probleme scolare deosebite; - stimularea elevilor cu capacitati creative si de învatare deosebite; - scolarizarea elevilor cu dizabilitati de învatare; - finantarea unor programe de învatamânt alternative sau experimentale. (11) Alocarea fondurilor pentru finantarea compensatorie se face pe baza unei formule de finantare care ia în considerare: 21 - numarul de elevi cuprinsi în programul cu finantare compensatorie; - costul standard/elev sau prescolar; - indicatorul de diferentiere a costului standard în functie de nivelul/filiera – profilul de învatamânt în care sunt scolarizati elevii cuprinsi în program; - coeficientul de corectie a costului standard corespunzator programului aprobat sa beneficieze de finantarea compensatorie. Nivelul coeficientilor de corectie a costului standard pentru programele care beneficiaza de finantare compensatorie se aproba de Ministerul Educatiei si Cercetarii dupa consultarea partenerilor sociali si a structurilor asociative ale autoritatilor publice locale. Art.107 Fondurile pentru finantarea complementara si compensatorie se aloca unitatilor de învatamânt si pot fi folosite de acestea numai în conditiile unor programe de finantare aprobate de cei în drept si de numarul de elevi sau personal didactic beneficiar, dupa caz. Art.108 Finantarea de baza, complementara si compensatorie a unitatilor de învatamânt se asigura pe baza de contract, încheiat între directorul unitatii de învatamânt preuniversitar si ordonatorul principal de credite. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprobarii bugetului local. Continutul si forma tipizata a contractului de finantare vor fi stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Finantelor Publice prin ordin comun. (2)Sumele reprezentând finantarea de baza, complementara si compensatorie se acorda unitatii de învatamânt ca suma globala si se înscriu în bugetul de venituri si cheltuieli al acesteia. Art.109 (1)Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste anual, de catre fiecare unitate de învatamânt preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finantare a învatamântului preuniversitar, se aproba si se executa potrivit prevederilor legale în vigoare. (2) Directorul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat este ordonator tertiar de credite. Art.110 (1) Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii. Acestea nu diminueaza finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea compensatorie. Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat pot organiza activitati finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotarâre a consiliului de administratie. (2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza în anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatilor de învatamânt. Art.111 (1) Învatamântului i se acorda, prin legi anuale ale bugetului, fonduri de la bugetul de stat prin Consiliile locale, Consiliile judetene, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, dupa cum urmeaza: a) Prin bugetele locale se acorda învatamântului preuniversitar de stat, cluburilor sportive scolare si cluburilor copiilor si elevilor, subventii care sa asigure: - pentru finantarea de baza - acoperirea integrala a cheltuielilor de personal, a manualelor scolare pentru învatamântul obligatoriu si o parte din cheltuielile materiale curente ale scolilor, într-o proportie stabilita anual de Ministerul Educatiei si Cercetarii si MFP în functie de potentialul economic al localitatii determinat prin indicatorul „impozit pe venit încasat pe locuitor”. - pentru finantarea complementara – fonduri pentru realizarea obiectivelor de investitii aprobate prin programe nationale, a programelor nationale de sprijin social al elevilor, pentru subventionarea internatelor si a cantinelor scolare si, în proportie de 75%, pentru cheltuielile cu bursele elevilor. - pentru finantarea compensatorie – fonduri pentru acoperirea, într-o proportie propusa anual de Ministerul Educatiei si Cercetarii si MFP, a cheltuielilor suplimentare necesare, celor aferente finantarii de baza pentru desfasurarea programelor de învatamânt aprobate pentru elevii apartinând minoritatilor nationale, pentru elevii cu nevoi speciale de scolarizare si de învatare si pentru promovarea performantelor elevilor cu calitati deosebite. 22 b) Din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii prin Directiile Judetene de Învatamânt Preuniversitar (DJÎP) se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de învatamânt preuniversitar, inclusiv pentru învatamântul special: - componenta locala aferenta proiectelor aflate în derulare, cofinantate de Guvernul României si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective: - bursele pentru elevii din Republica Moldova precum si bursele pentru elevii straini si etnicii români din afara granitelor tarii; - organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale; - perfectionarea pregatirii profesionale, a cadrelor didactice si didactice auxiliare, precum si organizarea evaluarilor nationale a cadrelor didactice; - finantarea, pe baza de hotarâri ale Guvernului, a unor cheltuieli de capital pentru programe investitionale anuale sau multianuale ; - finantarea unor bunuri si servicii; - finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice; - finantarea concursurilor pe obiecte de învatamânt si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, a concursurilor si festivalurilor cultural-artistice, a campionatelor si a concursurilor sportive scolare organizate cu participare nationala si internationala, precum si a olimpiadelor internationale pe obiecte de învatamânt; - finantarea cheltuielilor aferente Directiilor Judetene pentru Învatamântul Preuniversitar, Centrelor pentru Dezvoltarea Resurselor Umane si Palatului National al Copiilor se asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii. c) Prin Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se aloca subventii pentru cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor si studentilor pentru transportul pe calea ferata si cu metroul. d) Prin bugetul consiliului judetean / Consiliul General al Municipiului Bucuresti se asigura fonduri pentru: - finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitatilor de învatamânt special a Centrelor de resurse si asistenta educationala si a Palatelor copiilor; - fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti. (2) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, aloca fonduri, prin hotarâri proprii, din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, în vederea finantarii unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat. Art.112 Cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii Consiliului National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar se suporta din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii si din alte surse, potrivit legii. Art.113 Bugetul total pentru educatie se asigura din fonduri publice, în limita a cel putin 6% din produsul intern brut, cu o crestere anuala permanenta a alocatiilor bugetare, în concordanta cu urmatoarele cerinte: a) considerarea dezvoltarii învatamântului ca o prioritate nationala, pentru pregatirea resurselor umane Ia nivelul standardelor internationale; b) profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversitatea pietei muncii; Art.114 (1) Elevii de la cursurile de zi din învatamântul preuniversitar pot beneficia de burse de performanta, burse de merit, burse de studiu si burse de ajutor social finantate de la bugetul de stat, bugetele locale sau din alte surse. (2) Cuantumul de burse acordate de la bugetul de stat elevilor se stabileste prin Hotarâre de Guvern. (3) Cuantumul unei burse acordate elevilor de la bugetul local si numarul acestora se stabileste anual prin Hotarâre a Consiliului Local. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu si 23 de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt, în limitele fondurilor repartizate si în raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi a activitatilor scolare. (5) Elevii si cursantii straini din învatamântul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. (6) Cheltuielile de întretinere a internatelor, caminelor si cantinelor, destinate elevilor, se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de învatamânt respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele locale. Art.115 Prescolarii si elevii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita în cabinete medicale si psihologice scolare ori în policlinici si unitati spitalicesti de stat. Art.116 (1)Elevii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului calendaristic. (2) Elevii orfani sau proveniti din centrele de plasament beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport prevazute Ia aI. (1). (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati în localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin unitatile de învatamânt la care sunt scolarizati, pe baza de abonament, în limita a 50 km. (4) Pentru distante mai mari de 50 km se asigura decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 calatorii dus-întors pe semestru. (5) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul Ia muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si Ia alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. (6) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii din învatamântul particular acreditat. (7) Elevii etnici români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de gratuitate Ia toate manifestarile prevazute Ia aI. (3). Art.117 Institutiile si unitatile de învatamânt pot primi donatii din tara si din strainatate, în conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului national de învatamânt si daca nu sunt contrare intereselor statului român. Art.118 Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de învatamânt de stat se acorda fara taxe. TITLUL IX ÎNVATAMÂNTUL PREUNIVERSITAR SI COMUNITATEA Art.119 (1) Pentru îndeplinirea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, institutiile si unitatile de învatamânt colaboreaza cu alte ministere, cu institutiile de învatamânt superior, cu consiliile judetene/locale, prefecturi, primarii, servicii publice descentralizate/ deconcentrate, cu organizatii ale partenerilor sociali precum si cu alte organizatii ale societatii civile. (2) Unitatile de învatamânt colaboreaza cu consiliile judetene, locale si serviciile publice descentralizate/ deconcentrate în vederea asigurarii calitatii procesului de învatamânt. Art.120 (1) Parteneriatul social se exercita la toate nivelurile decizionale pentru educatie si formare profesionala, prin consultare si în baza unei relatii directe de colaborare. (2) Formele de parteneriat social se concretizeaza prin protocol de colaborare, contract, conventie sau alte forme. Art.121 Ministerul Educatiei si Cercetarii si directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar colaboreaza cu organizatiile sindicale reprezentative, în domeniile prevazute de lege. 24 Art.122 Ministerul Educatiei si Cercetarii, directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar, institutiile si unitatile de învatamânt asigura transparenta actiunilor si activitatilor desfasurate si pun la dispozitia celor interesati informatiile de interes public. TITLUL X DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII Art.123 (1) Încalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea materiala, disciplinara, contraventionala sau penala. (2) Împiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de învatamânt constituie, dupa caz, abatere disciplinara, contraventie sau infractiune. Constatarea contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac de catre autoritatile abilitate. Art.124 (1) Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de învatamânt si felul educatiei copilului minor. (2) Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala în limba româna sau în limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit. (3) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului în învatamântul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa parintelui sau a tutorelui instituit legal, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda între 500 lei si 2.000 lei. (4) Directorul unitatii de învatamânt este obligat sa sesizeze organelor abilitate prin lege faptele mentionate la alin. (3). (5) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile / organele / persoanele abilitate conform legii. Art.125 (1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Pe data intrarii în vigoare a legii se abroga Legea învatamântului nr. 84/1995, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi. (2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza Hotarârea de Guvern referitoare la activitatile din învatamântul preuniversitar pentru care se pot percepe taxe. (2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza regulamentele si metodologiile care decurg din aplicarea acestei legi si stabileste masuri tranzitorii. Art.126 Legea învatamântului preuniversitar, nr…. din…., , se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I,
|