Condițiile de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinerilor au fost modificate, plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere a fost majorat atunci de la 65.000 la 100.000 de euro. În plus, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă, a fost introdus un sistem diferențiat de cote de impozitare, în funcție de existenţa salariaţilor şi numărul acestora. Concret, firmelor organizate ca microîntreprinderi le este aplicată o cotă de impozitare cuprinsă între 1% şi 3%, după cum urmează:

• cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au cel puţin doi salariați;
• cotă de impozitare de 2% pentru microîntreprinderile cu un singur angajat;
• cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.

   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 84 din 16 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal

  Având în vedere necesitatea susţinerii procesului investiţional prin extinderea aplicării facilităţii de scutire de impozit a profitului reinvestit şi asupra dreptului de utilizare a programelor informatice, concomitent cu aplicarea nelimitată în timp a acestei facilităţi fiscale,

     CCR  a  dat    o  decizie  romaneasca  : ramine  ca  si  pina  acum  , dar    faptele  incriminate  de  abuz  TREBUIESC  incadrate    intr-un  articol  de lege  ce  ar  fi fost  incalcat..........

    Dupa  umila  noastra  parere  , de  fapt  CCR  a  schimbat  profund  un  MIC  DETALIU  :  cind  cineva  va  mai fi  acuzat  de  abuz  in  serviciu  , procurorii  TREBUIE  SA  DOVEDEASCA  ca  respectivul  a  incalcat  un  articol  de LEGE , si  nu  ca  respectivul  procuror  " considera "  ca  respectivul  a  facut  un  abuz ,  

     ESTE  O    MARE  SCHIMBARE  , si  asigura  cumva    prezumtia  de  nevinovatie  a  oricarui  cetatean  !!

   Abuzul in serviciu va fi pedepsit la fel ca pana acum, au decis miercuri in unanimitate judecatorii Curtii Constitutionale, care au stabilit ca acest articol respecta legea fundamentala, insa cu un amendament.
    Judecatorul CCR Petre Lazaroiu a declarat, miercuri, ca decizia Curtii in ceea ce priveste abuzul in serviciu nu afecteaza procesele si a aratat ca o persoana trimisa in judecata pentru aceasta infractiune poate cere revizuirea daca din probele dosarului rezulta ca ''defectuos'' nu este cu incalcarea legii.

    ''In Codul penal si in legile speciale, mai ales legea 78 privind competenta DNA cu coruptia, textul spune ca neindeplinirea unui act sau indeplinirea in mod defectuos este neconstitutionala, asta a fost critica. Dupa tot ce am studiat si ne-am documentat si noi am vazut ca si Conventia Natiunilor Unite spune acelasi lucru, dar intr-o forma mult mai clara: spune 'indeplinirea cu incalcarea legii'. (...) Dau un exemplu. (...) Un judecator de fond da o sentinta care i se caseaza pentru ca sentinta e proasta. Ce faci? Il trimiti pe judecatorul de fond in instanta pentru abuz in serviciu? Avem alte feluri de raspunderi - disciplinare, materiale... Nu trebuie sa le confundam. Ori cand trimiti un om in judecata si ii iei libertatea nu o faci asa, oricum, trebuie sa ai niste limite, niste lucruri foarte bine definite. Acesta este scopul procurorului pana la urma, e jobul lui sa caute infractori, sa-i descopere, sa-i trimita in judecata. Dar judecatorul trebuie sa vada daca s-a incalcat legea'', a spus Lazaroiu, dupa sedinta CCR.

    Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita public procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, precum si liderilor de opinie, sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu reglementat de Legea 78/2000.
Declaratiile doamnei procuror sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, potrivit carora o decizie a CCR in privinta abuzului in serviciu intr-un alt sens decat cel sustinut de DNA ar fi "o incetare a luptei anticoruptie in Romania" si "un semnal pe care statul roman il da: «Gata, am luptat destul cu coruptia, nu mai trebuie să luptăm cu coruptia, nu mai trebuie sa investigam acest gen de fapte»", reprezinta o forma de presiune asupra Curtii Constitutionale care e neconforma cu statutul de magistrat si principiul separatiei puterilor in stat.
In baza acestor afirmatii repetate prin diverse mijloace de comunicare in masa, amplificate apoi de diversi formatori de opinie, cetatenilor li s-a inoculat ideea ca s-ar opri lupta anticoruptie, acestia ajungand sa faca petitii pentru a cere CCR sa decida in modul dorit de DNA.