| Romania va avea o echipa în F1 ? |
|
| Luni, 10 Noiembrie 2014 13:34 |
“Noi nu suntem un fel de Mafie, noi suntem Mafia” Bernie Ecclestone, omul care controlează Formula 1 de peste 30 de ani, într-un interviu din 2006 acordat Autosport
“Lăsaţi-l pe Bazac. Cercetaţi cine stă în spatele acestui plan de a intra în Formula 1. O să aveţi o surpriză”, spune o sursă importantă din industria auto-moto. Acum dou ă săptămâni, pornind de la implicarea unui fost jucător de la Steaua, Constantin Cojocar, în insolvenţa de la echipa britanică Caterham, ProSport deschidea cazul “Cenuşăreasa din Formula 1”. După 16 zile, povestea bizară de la început s-a transformat într-un thriller în toată regula, cu implicaţii până la vârful statului român. Pe 16 noiembrie, după turul doi de scrutin, românii vor afla dacă viitorul lor preşedinte se va numi Klaus Iohannis sau Victor Ponta. Două săptămâni mai târziu, Federaţia Internaţională de Automobilism va anunţa lista finală a echipelor care vor participa în 2015 în Campionatul Mondial de Formula 1. Cele două evenimente sunt strâns legate printr-un fir invizibil format din relaţii de suprafaţă sau subterane care duc din Malaezia în Canada, trecând prin Orientul Mijlociu, Cipru, România, Ucraina, Italia, Monaco, Elveţia, Germania şi Marea Britanie.
Legăturile sunt întreţinute de miniştri lacomi, oligarhi controversaţi, dentişti deveniţi oameni de încredere, spălători de podele transformaţi peste noapte în directori de echipe de Formula 1, plus două personaje cheie: Bernie Ecclestone, bătrânul de 83 de ani cu o avere de aproape 5 miliarde de dolari, şi Victor Ponta, premierul României în vârstă de 42 de ani, pasionat de sporturile auto. Unul dintre cei mai influenţi oameni de pe planetă, Ecclestone îşi îndreaptă jucăria favorită, Formula 1, spre estul Europei în căutare de noi surse de venit, fără să ţină prea mult cont de culoare şi miros. Ponta are nevoie de o astfel de jucărie pentru care este dispus să plătească, dar nu din propriul buzunar. Aparent, România are numai de câştigat. Recitiţi următorul enunţ: Forza Rossa, prima echipă românească din sportul în care au concurat Juan Manuel Fangio, Alain Prost, Ayrton Senna sau Michael Schumacher. În următoarele rânduri, ProSport vă introduce în ghemul întortocheat, plin de minciuni şi secrete, al proiectului susţinut deschis de Ecclestone şi din umbră de Ponta. Veţi descoperi personaje controversate, legături misterioase şi afaceri la sau dincolo de limita legii. Preţul pentru intrarea României în F1, dacă va exista unul, va fi descoperit pe propria piele de fiecare cetăţean al ei în următorii 5 ani. Totul depinde acum de sincronizarea celor două evenimente din luna noiembrie. Kolles, omul de încredere al lui Ecclestone Bătrânul Romulus Kolles, pe numele său real Colesnic, râde pe seama zvonului cum că ar fi fost dentistul lui Ceauşescu. „Eu am fost mecanic, am terminat Politehnica”. Fiul său, Călin, sau Colin cum e cunoscut în Formula 1, alături de care a emigrat în anii ’80 în Germania, e dentist de profesie, dar de la o vreme lucrează ca “pompier” în sportul transformat de Bernie Ecclestone în propria afacere. “Salvează echipe”, spune tatăl, mândru. În ultimii 9 ani, Colin a fost director la Jordan, Midland, Spyker, HRT F1 Team şi Force India. Dintre acestea, doar ultima mai există în 2014 în Formula 1, iar reputaţia lui Kolles în mod sigur nu e una pe măsura laudelor tatălui său. Povestea începe cu cei doi Kolles, sau Colesnic, după cum preferaţi, pentru că ei deţin cheia intrării României în Formula 1. Ei sunt placa turnantă între Ecclestone şi tabăra susţinută de Victor Ponta. Înainte de a ajunge la implicarea premierului care vrea să devină preşedinte la finalul acestei săptămâni, să ne întoarcem în timp cu 10 ani. Reporterul ProSport întreabă: “Cum a intrat fiul dumneavoastră în Formula 1?”. Romulus Kolles, un bătrân afabil care se plânge că a suferit un accident la picior şi că, înainte de operaţie, trebuie să suporte chinul de apăsa ambreiajul sălbatic al unui Porsche Turbo, răspunde tăios: “Nu pot să vă spun”. Orgoliul de tată preia însă controlul asupra limbii. “A venit la noi în vizită un miliardar rus. Noi i-am propus să facă Formula 3 şi el a zis că nu face aşa ceva. I-a zis lui Colin: Rusul despre care vorbeşte Kolles senior este Alex Shnaider, un miliardar canadian născut la Leningrad acum 43 de ani, dar stabilit la Toronto după ce familia sa a emigrat iniţial în Israel. Partner de afaceri cu Donald Trump, Shnaider a cumpărat în 2004 echipa Jordan contra sumei de 60 de milioane de dolari, iar Kolles a fost numit director. Prima echipă rusească din Formula 1 şi-a lansat maşina în Piaţa Roşie din Moscova şi a făcut 12 puncte în 2005. În 2006, redenumită Midland F1 Racing, echipa nu a mai produs niciun punct, însă la finalul anului omul de afaceri ruso-canadian a ieşit din Formula 1, vânzând cu 102 milioane de dolari. Adică, un profit de 42 de milioane de dolari în mai puţin de doi ani! Alex Shnaider are o avere estimată de Forbes la 1,5 miliarde de dolari, obţinută din domeniul imobiliar şi din industria metalurgică. Kolles senior are dreptate. În 2004, Shnaider avea un asociat ucrainean, Eduard Şifrin, profesor universitar. Între timp, cei doi au rupt relaţiile de afaceri. Şifrin a rămas cu 1,6 milioane de metri pătraţi de spaţii comerciale, rezidenţiale şi hoteliere în Rusia, iar Shnaider a preluat partea de afaceri din Canada şi Republica Dominicană. Ca şi alţi oligarhi ruşi, Shnaider s-a îmbogăţit peste noapte în mandatul preşedintelui Boris Yelţin din privatizările coloşilor industriali rămaşi moştenire după destrămarea URSS. Coincidenţă sau nu, directorul de marketing al Midland F1 Racing a fost numit Boris Yelţin junior, nepotul fostului preşedinte rus. Imaginea lui Shnaider nu este impecabilă. A fost acuzat că a dat mită sute de mii de dolari poliţiei moscovite pentru a pune presiune pe un partener de afaceri. Mediile islamiste vorbesc despre legăturile sale cu Mossad, serviciul secret israelian, iar adepţii teoriei conspiraţiei suspectează recrutarea în holdingul lui Shnaider, Midland Group, a doi pioni importanţi în prăbuşirea turnurilor World Trade Center în 11 septembrie 2001. “Pe vremuri se spunea Ce căuta în 2004 Alex Shnaider, un miliardar controversat, în casa familiei Kolles? Colin era implicat în câteva proiecte din Formula 3, însă nimic de anvergura căutată de canadian. Explicaţia a venit chiar din gura lui Bernie Ecclestone. “Mă simt puţin vinovat că l-am sfătuit pe Shnaider să cumpere Jordan”, spunea stăpânul Formulei 1 în februarie 2006. Aşadar, miliardarul a vizitat familia Kolles la sfatul lui Ecclestone. Ce relaţie aveau însă româno-germanii cu cel mai influent om din sporturile auto cu motor încât să fie recomandaţi de cel poreclit El Supremo?
Răspunde Romulus Kolles: “În Formula 1, lui Colin îi spun Pompierul pentru că pe unde se duce îi salvează. Ecclestone nu se bagă, îl trimite pe Colin imediat. El nu mişcă în front în faţa lui Ecclestone. Fiul meu nu mişcă, cu Ecclestone nu se poate glumi. Vaaai! Aţi văzut, s-a pupat cu Putin acum. De Ecclestone e greu să te apropii. Are miliarde, relaţii, pe unde se duce e primit ca un rege”. Ecclestone, spălare de bani, mită şi trafic de influenţă Conform declaraţiilor, Kolles este manevrat de Ecclestone, o dezvăluire care conţine o doză semnificativă de conflict de interese şi de trafic de influenţă. De ce are nevoie şeful F1 de un director de echipă pe care-l plasează ca pe un pion de şah în anumite zone fierbinţi din fenomen? În încercarea de a înţelege această legătură, e nevoie de un scurt portret neromanţat al modului de lucru specific celui poreclit şi “Napoleon”. Mai aveţi puţină răbdare. Curând intră în scenă şi oamenii prim-ministrului dintr-un guvern care vrea să introducă România în Formula 1, dar nu e în stare să asigure românilor din diaspora dreptul constituţional de a vota. Bernie Ecclestone este împăratul care conduce Formula 1 de la finele anilor ’70, varianta din auto-moto a lui Sepp Blatter, preşedintele FIFA acuzat tot mai des de corupţie în ultimii ani. Fiul unui năvodar englez, fost director la echipa de Formula 1 Brabham, Ecclestone şi-a clădit poziţia în sport prin controlul asupra drepturilor TV: 47 la sută din sumă mergea către echipe, 30 la sută către FIA, iar 23 la sută intrau în buzunarul şefului F1. “Sforăriile în Formula 1 sunt mari. Sunt multe treburi. Să ştiţi că nu ce vedeţi la televizor e Formula 1. Sunt altele, multe. Dacă aş scrie o carte despre ce e acolo, v-aţi speria” În 2006, fondul gigant de investiţii CVC Capital Partners a cumpărat de pe piaţă toate acţiunile Formula One Group, inclusiv partea lui Bernie Ecclestone. După ce a încercat să mituiască funcţionarii băncii germane Bayerische Landesbank să-şi vândă acţiunile către CVC, şeful F1 a cumpărat acţiuni în nou înfiinţata firmă Alpha Prema care controlează Marele Circ. Practic, ce a scos din buzunarul stâng a băgat în dreptul. În timpul procesului, Ecclestone a fost acuzat că, în 1998, a mituit trei directori de echipe, Eddie Jordan, Alain Prost şi Tom Walkinshaw, cu câte 10 milioane de dolari pentru a semna noul acord privind drepturile TV Acuzat de procurorii germani că i-a dat mită de 44 de milioane de dolari lui Gerhard Gribkowsky, fost director la Bayerische LB, Ecclestone a scăpat de condamnare plătind landului Bavaria 100 de milioane de dolari. În timpul procesului, Gribkowsky a declarat anchetatorilor că Ecclestone a păcălit fiscul britanic evitând să plătească taxe în valoare de aproape 1,5 miliarde de dolari, adică o treime din averea sa estimată în 2013. O posibilă explicaţie pentru evaziunea fiscală ignorată de autorităţile din Regatul Unit poate fi găsită într-un caz petrecut în 1997, în mandatul premierului laburist Tony Blair. Politica drastică a guvernului Blair în privinţa reclamei la tutun a suferit o îndulcire subită după o donaţie secretă a lui Ecclestone către Partidul Laburist. Ecclestone avea nevoie de sponsorii mari producători de tutun din F1 şi avea metode de a obţine inclusiv favoruri guvernamentale. În scandal a fost implicată şi ministrul sănătăţii, Tessa Jowell, devenită ulterior secretar de stat pe probleme de sport. Soţul ei lucrase pentru Ecclestone. În urma presiunilor media britanice, laburiştii au dezvăluit că au primit o donaţie de un milion de lire sterline din partea lui Ecclestone. Tony Blair şi-a cerut public scuze pentru scandal, însă a minţit în privinţa luării deciziei. După terminarea mandatului, memo-urile interne din 10 Downing Street au arătat că schimbarea politicii în privinţa reclamei la tutun a fost luată imediat după întâlnirea cu Ecclestone. Partidul Laburist este o entitate politică de stânga, reprezentată de un trandafir roşu. Ideologia social democrată îl plasează în familia partidelor europene din care face parte şi Partidul Social Democrat din România. În teorie, laburiştii britanici şi social democraţii români veghează asupra nevoilor categoriilor sociale defavorizate, în practică pot întreţine relaţii strânse cu Bernie Ecclestone, un capitalist feroce a cărui unică doctrină este banul. Intrarea în joc a Forza Rossa, proiectul sprijinit de Ponta La 17 ani de la scandalul în care i-a vârât pe premierul şi pe ministul sănătăţii social-democraţi din Marea Britanie, şeful F1 s-a îndreptat spre guvernul social-democrat din România. În decembrie 2013, Ecclestone a anunţat deschiderea porţilor Formula 1 pentru noi echipe. În primul val al înscrierilor a apărut Forza Rossa, un proiect condus la vedere de Ion Bazac, un fost ministru al sănătăţii, cu relaţii controversate în interiorul PSD, şi sprijinit din umbră de premierul Victor Ponta prin intermediul actualului ministru al sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Interfaţa între Ecclestone şi partea română este asigurată de Colin Kolles. “În aplicaţia de la FIA apare numele lui Colin pentru că el a alergat şi a obţinut toate aprobările de la Ecclestone”, dezvăluie Romulus Kolles, tatăl “pionului”. Înainte de a desface ghemul de ciudăţenii, secrete şi minciuni în care este învelit miezul proiectului Forza Rossa, iată principalele evenimente petrecute în ultimul an. Ne ajută să înţelegem mai bine culisele cazului. Cronologia proiectului Forza Rossa
Şi acum să intrăm în ghemul întortocheat care leagă un autointitulat şef de Mafie de alegerile prezidenţiale din România, din 16 noiembrie. Implicarea ministrului Bănicioiu: privat sau de stat? Pe 2 iunie 2014, renumitul jurnalist de F1 Adam Cooper scria că FIA a acceptat dosarul Forza Rossa, o echipă care va fi condusă de Ion Bazac, "preşedintele unui consorţiu de investitori privaţi şi de stat al căror motiv este promovarea intereselor României şi care are sprijinul guvernului". Imediat după apariţia acestei informaţii, Bogdan Sonea, directorul de marketing al Forza Rossa, a declarat pentru Gândul.info că proiectul este “în întregime privat”. Lucrurile nu se leagă. La finalul lui februarie, ministrul de atunci al tineretului şi sportului, actual ministru al sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, se întâlnise cu reprezentaţii federaţiei internaţionale la Valleiry, lângă Geneva. Motivul vizitei a fost, potrivit unui alt jurnalist renumit, Joe Saward, prezentarea dosarului în faţa inginerilor FIA conduşi de directorul tehnic Bernard Niclot. Dacă proiectul este “în întregime privat”, ce a căutat un ministru în vizită la FIA pentru a expune detaliile tehnice ale unor maşini de Formula 1? Dacă răspunsul este “promovarea intereselor României”, atunci de ce informaţia că Nicolae Bănicioiu face lobby pentru un proiect de interes naţional nu a apărut pe site-ul MTS, printre laudele aduse în acea perioadă Simonei Halep? ProSport a încercat să afle răspunsurile de la Nicolae Bănicioiu. După două săptămâni de tărăgănări, actualul ministru al sănătăţii a cerut întrebările pe SMS. După ce le-a primit, a sistat dialogul. Dacă la mijloc nu sunt bani publici, iar totul este perfect legal, atitudinea ministrului Bănicioiu este inexplicabilă. Nicolae Bănicioiu (35 de ani) a fost numit ministru al tineretului şi sportului în 2012, la instalarea lui Victor Ponta în funcţia de premier. Cu câteva luni înainte, medicul stomatolog Bănicioiu fusese indicat, alături de actualul acţionar de la Dinamo, Ionuţ Negoiţă, că ar fi beneficiat de servicii sexuale din partea unor minore. Cei doi au fost audiaţi în dosar în calitate de martori. Fost deputat de Bacău (judeţul controlat de Viorel Hrebenciuc) şi de Teleorman (judeţul lui Liviu Dragnea), Bănicioiu este considerat “mâna dreaptă” a lui Victor Ponta, căruia i-a succedat în 2009 în funcţia de lider al TSD, gruparea tinerilor social-democraţi. Bazac şi proiectul cu sediul într-o căsuţă poştală din Cipru Dacă Bănicioiu este “mâna dreaptă” a actualului lider PSD Victor Ponta, omul care conduce proiectul, Ion Bazac, este un afacerist adus în politică în 2000 de fostul şef PSD, Adrian Năstase, cel care l-a recrutat politic şi pe Ponta. Fost membru în Partidul Social Democrat şi ministru al sănătăţii în 2008, Bazac este considerat un apropiat al lui Mircea Geoană, alături de care a fost cercetat de ANI într-un dosar legat de atribuirea unui apartament.
Fost angajat la Banca Mondială, Bazac este un capitalist căzut la un moment dat în mrejele social-democraţiei. Are apartamente în Monaco, deţine repezentanţa Ferrari pentru România şi Moldova şi îşi desfăşoară afacerile alături de soţia sa, Camelia, prin holdingul Forza Rossa, o firmă offshore care are adresa de înregistrare într-o căsuţă poştală din Nicosia, Cipru. Ion Bazac şi Camelia Bazac au o avere estimată la 15-16 milioane de euro de revista Forbes. Ambii au fost medici, însă în 2005 au obţinut dreptul de a importa marca Ferrari în România. Camelia Bazac este sora mamei Alexandrei Dinu, prima soţie a lui Adrian Mutu. Tatăl Alexandrei Dinu, Tiberiu, a facilitat soţilor Bazac negocierile cu partea italiană. În 2005, Ion Bazac a fost audiat de DNA în dosarul Sănătatea, referitor la transferul ilegal a 5 miliarde de lei, bani destinaţi achiziţionării a 2.000 de aparate de purificare a aerului din spitale. Deşi reprezentanţii săi susţin că proiectul lui Bazac este susţinut integral de capital privat, Forza Rossa Holding a avut nevoie de sprijinul moral al unui ministru, reprezentant al guvernului Ponta. În iunie, tot angajaţii Forza Rossa declarau, negru pe alb, că proiectul va fi condus de Colin Kolles. Pe 30 octombrie, după începerea anchetei ProSport, au revenit: “Nu avem deocamdată niciun acord cu Colin Kolles”. Neadevărat! Potrivit lui Romulus Kolles, Colin este trecut în aplicaţia făcută de Forza Rossa la FIA. Ce îi leagă însă pe Ion Bazac şi Colin Kolles, omul de încredere al lui Ecclestone? Potrivit lui Joe Saward, dacă va intra în Formula 1, Forza Rossa va folosi facilităţile tehnice ale familiei Kolles din orăşelul bavarez Greding. De aici îşi coordonează Romulus şi Colin Kolles activităţile echipei lor Lotus Kodewa din Campionatul Mondial de anduranţă. Cheia este Lotus, constructorul britanic de maşini şi motociclete. Familia Kolles este importator oficial Lotus, Ion Bazac este importator oficial Lotus. În 2012, afaceristul român a deschis la Monte Carlo primul magazin Lotus Originals din lume, iar panglica a fost tăiată chiar de prinţul Albert de Monaco. Intră Kolles: dispare Caterham, apare Forza Rossa? Aşadar, echipa bănuită că se va alimenta şi din banii cetăţenilor români, Forza Rossa şi-a depus dosarul de intrare în Formula 1. Care este însă decontul participării? Ţinând cont că e vorba despre o echipă mică, cheltuielile sunt comparabile cu cele de la Caterham. Ultima balanţă contabilă a echipei britanice arată că în 2012 cheltuielile pentru un sezon au fost de 73 de milioane de dolari: 27 de milioane de dolari pe costurile staffului, 27 de milioane de dolari pe cercetare şi 19 milioane de dolari pentru costuri administrative. Dacă Forza Rossa voia să construiască o echipă de la zero, la capătul liniei se mai adăugau zeci de milioane de dolari pentru monoposturi şi echipamente. Dacă însă, proiectul românesc preia bunurile altei echipe, costurile se diminuează. Cât de competitivă poate fi o echipă care concurează cu maşinile lente luate de la alţii şi revopsite, este o altă discuţie. În Formula 1, echipele mici îşi ştiu locul, dar banii trebuie să circule. Coincidenţă, în iunie, după ce Ecclestone a anunţat acceptarea proiectului Forza Rossa, Colin Kolles, omul care urmează să devină directorul echipei, a revenit în Formula 1 în calitate de consilier la Caterham, team cumpărat de Engavest, o societate misterioasă “elveţiano-arabă”. De aici începe sarabanda evenimentelor care conduc la concluzia că teamul britanic Caterham a fost sacrificat de Ecclestone pentru a face loc proiectului românesc low cost sprijinit de Victor Ponta. Caterham F1 Team este o echipă britanică de Formula 1 cu sediul la Leafield, Oxfordshire, înfiinţată în 2010 de omul de afaceri malaezian Tony Fernandes sub numele Lotus Racing. În 2012, a fost forţată să-şi schimbe numele în Caterham după ce grupul Lotus, contructorul britanic, a decis să reintre în Formula 1 alături de Renault. Caterham nu a câştigat niciodată un punct în Formula 1. În octombrie, la aproape 4 luni după ce a fost vândută de Fernandes, echipa a intrat în insolvenţă, cu datorii de 23 de milioane de dolari. Prima mişcare a lui Colin Kolles a fost numirea tatăului său, Romulus, în funcţia de director. Apoi, a fost recrutat Constantin Cojocar, fost coleg de echipă cu Hagi la Steaua în primăvara lui 1988, fost şef de autogară la Braşov, care a postat un CV pe internet prin care anunţa că doreşte un post de muncitor necalificat în străinătate. Venit la fabrica Caterham din Leafield ca îngrijitor, Cojocar a ajuns în doar o lună director şi acţionar al firmei, în locul lui Kolles senior, în timp ce alţi 40 de angajaţi, în special ingineri, au fost daţi afară. Concediaţii au dat imediat compania în judecată. Într-o discuţie cu reporterii ProSport, pe 31 octombrie, Romulus Kolles dezvăluia că a plătit trei români, între care fostul fotbalist Cojocar, să spioneze angajaţii de la fabrica din Caterham. După câteva zile, Kolles senior a detaliat pentru ProSport: “Noi am dat 40 de salariaţi afară fiindcă sunt 300, domnule, şi toată ziua beau cafea. Eu am date scrise, am informaţii. Sunt poze cum stau la cafea, în loc să producă. Da, era belfereală la Caterham. Nu se fereau de ăştia ai mei care făceau pe muncitorii la început. Le-am spus să se ducă în Anglia să vadă dacă firma produce, dacă e rentabilă. Într-o seară erau peste 80 de persoane pe computere şi câteodată se întrerupea curentul şi ei nu făceau nimic. În Anglia, eşti plătit după ce produci”.
După ce şi-a terminat treaba de “îngrijitor” şi de “spion”, Cojocar a fost numit director de Colin Kolles - lucru recunoscut într-un interviu pentru ProSport - şi a băgat firma în insolvenţă. Potrivit experţilor financiari consultaţi de ProSport, insolvenţa este o modalitate perfect legală de a reduce din pasivele unei companii. Caterham avea datorii de 23 de milioane de datorii şi dacă cineva din exterior care vrea să preia echipa la un preţ redus reuşeşte să infiltreze compania, insolvenţa este soluţia ieftină. Situaţia a fost rezumată la finele lunii octombrie de Racecar Engineering, cea mai importantă revistă de tehnologie motorsport din lume: "Compania Caterham e acum la vânzare, iar toate bucăţile de care are nevoie Forza Rossa vor fi vândute la un preţ scăzut". În mod categoric, Forza Rossa va concura cu monoposturi deja folosite, să le spunem second hand. "România nu are tehnologie să construiască o maşină de Formula 1. Dacă Forza Rossa intenţiona să facă asta, am fi aflat de la distribuitori. Partea de cabluri vine doar din SUA, Marea Britanie sau Franţa, rezervoarele se fac doar în Marea Britanie, cutia de viteze în Marea Britanie sau Austria. Nimeni nu a dat vreun semnal în piaţă că doreşte produse noi", explică pentru ProSport jurnalistul britanic Sam Collins. Ia Kolles maşinile uzate de la Caterham? Surpriza Marussia şi ingineriile financiare din spatele Formulei 1 ProSport a încercat zilele trecute să discute din nou cu Cojocar, omul care a demascat involuntar implicarea lui Kolles în insolvenţa de la Caterham. A refuzat categoric după ce interviul său din 24 octombrie a fost preluat de jurnalişti F1 importanţi din întreaga lume. “Ce mi-aţi făcut!? M-aţi nenorocit! M-a certat patronul de numa’…”. În faţa Curţii Supreme din Londra, fostul atacant descoperit de Mircea Lucescu la Corvinul a fost însă mult mai vorbăreţ: “Am cumpărat Caterham Sports cu intenţia de a desena şi a construi maşini pentru Caterham şi Forza Rossa”. “A cumpărat” adică a fost numit de Colin Kolles, omul de încredere al lui Ecclestone şi viitorul director de la Forza Rossa. Problema este că "investitorii români" care trebuiau să achite datoriile Caterham nu au mai plătit, susţine Cojocar. Aici intră din nou în acţiune sforăriile despre care vorbea Kolles senior. După ce au pregătit planul A la Caterham, Colin Kolles şi oamenii de la Forza Rossa pot apela fără probleme la varianta B. Ba chiar şi la C sau D. Criza financiară din Formula 1 le permite. Surpriza poate veni de la echipa rusească Marussia care vineri a anunţat că îşi sistează activitatea şi a disponibilizat 200 de angajaţi. Potrivit specialiştilor din lumea F1, Marussia este o variantă mai ieftină decât Caterham, unde Kolles se luptă cu fostul proprietar Tony Fernandes. "Până la primele teste din 2015 mai sunt 10 săptămâni, iar monopostul Marussia e puţin mai bun decât cel Caterham. Munca importantă la modelul Marussia MR03 e deja făcută. Adaptările pentru motorul Ferrari, transmisia, şasiul regulamentar, testele aerodinamice. Kolles nu are de făcut decât un redesign discret. A mai procedat aşa la echipa HRT F1. Caterham foloseşte motoare Renault. Dacă Forza Rossa vrea motoare Ferrari, munca la monoposturile Marussia va fi mai uşoară", spune Sam Collins. În afara planului Marussia, Kolles mai are două variante: Sauber şi Force India, echipe care acuză mari dificultăţi financiare. Marussia e un chilipir, celelalte două costă. “Cine vrea să ia o echipă, trebuie să preia şi 50 şi 60 de milioane de euro datorii”, susţine, expert, Romulus Kolles. Te întrebi atunci de ce se înghesuie investitorii într-un sport care generează asemenea pierderi. E simplu. Anual, Bernie Ecclestone virează 900 de milioane de dolari celor 11 echipe din circuit, din încasările de 1,6 miliarde de dolar generate de F1. Banii nu se împart egal, dar fiecare echipă primeşte minimum câteva zeci de milioane de dolari. Un exemplu de inginerie financiară e oferit de Tony Fernandes, intrat în Formula 1, la Caterham, cu capital malaezian mixt, privat şi de stat. Tony Fernandes este un om de afaceri malaezian, patron la clubul de fotbal QPR şi al companiei aeriene Air Asia. În 2010, a cumpărat licenţa de F1 prin firma 1Malaysia Racing Team (1MRT), formată din asocierea firmelor lui Fernandes cu guvernul malaezian şi cu un consorţiu format din afacerişti din Kuala Lumpur. Caterham F1 Team era administrată prin Caterham Sports Limited, firmă deţinută de 1MRT. Banii din sponsorizări şi drepturile TV intrau în conturile firmei 1Malaysia Racing Team, iar plăţile şi, implicit, datoriile, se acumulau în dreptul Caterham Sports Ltd. Când Fernandes a vândut, tabăra lui Kolles a rămas cu datoriile de 23 de milioane de dolari de care încearcă acum să scape. “Sunt doritori să intre în Formula 1, de Sauber e interesat un miliardar din Canada care vrea să-i cumpere fiului său o echipă”, spune bătrânul Kolles, surprinzător de bine informat pentru o persoană care declară că nu are nicio legătură cu Formula 1. Curios, pe premierul român Victor Ponta îl mână în proiectul Forza Rossa şi o motivaţie sentimentală asemănătoare. Pasiunea auto a lui Victor Ponta şi a fiului său La doar 11 ani, fiul său din prima căsătorie, Andrei, este deja dublu campion naţional la karting. „Am văzut cât de multe cupe are tati şi m-am gândit şi eu: odată, o să am mai multe cupe decât tati şi aşa am vrut să merg la o echipă. Visul meu este să ajung în Formula 1. La Ferrari!”, declara Andrei Ponta anul trecut pentru România TV, una dintre televiziunile apropiate tatălui său. Visul fiului de premier e legitim. În karting s-au format campionii mondiali de Formula 1 Ayrton Senna şi Michael Schumacher, însă Andrei Ponta mai are de aşteptat câţiva ani pentru a vedea dacă are sau nu talentul acestora. Până atunci însă, intrarea Forza Rossa în F1 îl poate familiariza cu atmosfera din cadrul unei echipei din Marele Circ. Tatăl său, Victor Ponta, este la rândul său un împătimit practicant al sporturilor auto. "Eu nu sunt de partea baricadei lui Ponta fiindcă nu-mi place obrăznicia lui. Sunt însă convins că el ar vrea să vină în Formula 1. Îi place, a fost şi la raliuri, copilot", spune Romulus Kolles. Momentan însă, dincolo de opţiunile politice personale, seniorul fără cetăţenie română este în aceeaşi tabără cu grupul condus de Bazac şi sprijinit de Ponta. În luna martie a acestui an, premierul a urcat în maşina lui Constantin Aur în calitate de copilot după ce ani de zile a stat pe scaunul din dreapta pilotului Edwin Keleti. “Uitaţi-vă la sponsorii de pe maşina lui Keleti. O să aflaţi probabil şi cine va sprijini proiectul Forza Rossa în afară de guvern”, susţine sursa ProSport. Într-o fotografie recentă a lui Edwin Keleti cu un Ford Fiesta R5 nou nouţ apar numele sponsorilor BCR Leasing, Omniasig, Pirelli, Mobil1 şi Colina Motors. ProSport va discuta în zilele următoare cu reprezentaţii acestor companii pentru a afla disponibilitatea de a investi în proiectul sprijinit de guvernul Ponta.
În februarie 2014, Robert Turcescu posta pe blogul său întrebarea: “Cine şi cu bani a cumpărat Fordul Fiesta de 250.000 de euro al lui Keleti?”, sugerând că premierul Ponta a contribuit la această achiziţie, probabil din bani publici. Dintre cele 5 companii, primele două provin din domeniul bancar şi al asigurărilor. Istoricul BCR e unul controversat. Predecesoara ei, Bancorex, a fost protagonista unui scandal imens în anii ’90. Banca era considerata una de lux, pentru privilegiaţi, în condiţiile în care doar cei care au deţinut funcţii imediat după Revoluţie şi apropiaţii lor figurau pe lista celor care puteau primi bani cu dobânzi extrem de mici. În 2003, într-un discurs în Camera Deputaţilor, Andrei Chiliman susţinea că “BCR este instrumentul PSD”. În 2005, BCR s-a privatizat după ce austriecii de la Erste Bank au preluat 61,88 la sută din acţiunile băncii româneşti contra sumei de 3,75 miliarde de euro. Compania de asigurări Omniasig, înfiinţată în 1995, este şi ea deţinută de un grup cu sediul în Austria, Vienna Insurance Group. Experţii consultaţi de ProSport susţin că în lumea finanţelor din Bucureşti e acceptată informaţia neoficială conform căreia activitatea de lobby cu companiile austrice era întreţinută în trecut de fostul premier Adrian Năstase. Acum, relaţiile ar fi fost preluate de Victor Ponta. SMS de la Victor Ponta Săptămâna trecută, FIA a anunţat lista provizorie a echipelor care vor participa în sezonul viitor de Formula 1. Pe listă se află Caterham, deşi echipa e în pragul falimentului, şi Marussia, închisă la două zile după anunţul federaţiei internaţionale. Printre participante nu se regăseşte Forza Rossa F1 Team, însă absenţa nu înseamnă automat că România trebuie să amâne pentru 2016 participarea în premieră în F1. "Documentaţia transmisă Federaţiei Internaţionale de Automobilism cuprinde informaţii clare şi foarte detaliate în legătură cu modul, locul şi echipamentele cu care se va desfăşura activitatea echipei de Formula 1. Aceste documente transmise sunt angajante şi nu pot fi modificate" Până pe 30 noiembrie, echipele care au aplicat pentru intrarea în sezonul 2015 trebuie să plătească taxa de 518.000 de dolari. Forza Rossa a aplicat, FIA şi-a dat acordul de principiu, însă abia în ultima zi a lunii va anunţa lista definitivă. Deocamdată, nimeni nu ştie dacă echipa lui Ion Bazac a achitat taxa de înscriere. Indiciile arată însă că personajele implicate aşteaptă data de 16 noiembrie, atunci când Victor Ponta va afla dacă va deveni noul preşedinte al României. În cazul alegerii sale, cu un guvern controlat de PSD, proiectul Forza Rossa va avea un sprijin concret considerabil. Dacă pierde alegerile, Ponta rămâne premier şi teoretic poate susţine în continuare intrarea Forza Rossa în Formula 1, însă coaliţiile politice viitoare vor fi imprevizibile şi pot duce la înlăturarea sa din funcţie începând cu februarie 2015. Data de 16 noiembrie devine astfel critică pentru accesul, cu capital mixt privat şi de stat, a Forza Rossa în Formula 1. Dacă echipa va prelua monoposturile Caterham, Marussia, Sauber sau Force India nu reprezintă în acest moment decât un detaliu. Importanţa zilei de duminică, 16 noiembrie e confirmată şi de Victor Ponta în SMS-ul trimis reporterilor ProSport care l-au contactat pentru a discuta despre implicarea sa. “Cu mare drag vorbim după 16 noiembrie! Mulţumesc”. “Voi dirija spectacolul până când voi muri, dar nu plănuiesc să mor”
** sursa :-- prosport.ro |
