Acordul cu FMI, un mar otravit  ?

              Cum au ingropat "expertii" economia privata

     Acordul cu FMI expira pe 30 iunie, iar autoritatile incearca din rasputeri sa convinga boardul de la Washington ca avem nevoie de o noua "centura de siguranta". Specialistii in finante vin cu opinii total diferite in privinta "binefacerilor" intelegerii.

    Vor deraia guvernantii economia fara banii Fondului, sau dimpotriva, acordul ne adanceste in criza?

    Acordul cu FMI a fost “centura de siguranta” in vreme de criza. Pana acum am imprumutat 12,95 miliarde de euro si am mai avut la dispozitie alte aproape 4 miliarde, pentru vremuri grele. Pe ce s-au dus banii este deja arhicunoscut – guvernantii au asigurat "pacea sociala", platind salariile si pensiile si acoperind gaurile tot mai mari din buget.

      “Relatia cu FMI ne-a adus mai mult rau decat bine”, afirma, recent, analistul Ilie Serbanescu.

     “Romania a fost pentru ei un experiment privind masurile de austeritate care pana si eu au ajuns la concluzia ca a esuat”, a spus acesta.De pe 30 iunie, acordul expira, iar perspectivele semnarii unuia nou se afla sub semnul intrebarii.  Biroul de presa al Fondului a transmis recent un comunicat oficial in care a spus ca delegatia FMI nu are planificata nicio vizita in Romania pana la sfarsitul acestui program si nici cu ocazia sfarsitului de acord. Potrivit analistilor, decizia reprezinta un semnal de alarma serios la adresa Romaniei.

Vom avea un nou acord?

Ieri, la Washington, boardul FMI a analizat  ultimele doua evaluari (a saptea si a opta) ale acordului cu Romania. Seful Misiunii FMI, Erik de Vrijer, a avertizat la inceputul anului ca acordul Romaniei cu FMI va expira si nu va exista o alta intelegere, daca autoritatile romane nu indeplinesc preconditiile asumate pana in luna iunie.Acestea vizau reducerea arieratelor, management privat la companiile de stat, privatizarea CFR Marfa, listarea secundara a unui pachet de actiuni Transgaz, demararea listarii companiei energetice Oltenia. Daca vor fi validate “progresele”, am putea avea un nou acord incepand din luna august, cel mai probabil.  "Asteptam lucruri bune de la Washington. Sunt convins ca in consiliul director al Fondului Monetar International se va aproba inchiderea acordului cu Romania. Boardul va remarca progresele pe care Romania le-a facut pe parcursul acestor doi ani si nu in ultimul rand cred ca in mod important va fi dat mesajul ca, daca Romania doreste, va avea in continuare in Fondul Monetar International un partener solid pentru viitorul ei economic", a declarat Mihai Tanasescu, citat de DailyBusiness.ro

Acesta considera ca un nou acord cu Fondul poate reprezenta o accelerare a reformelor structurale in Romania. "Sunt convins ca un nou parteneriat cu Fondul Monetar International este o ancora de stabilitate pentru economia Romaniei si este un lucru care poate conduce la o accelerare a reformelor structurale in Romania", a subliniat Tanasescu. Sa fie oare asa? Ne-a ajutat FMI-ul sa trecem cu bine prin criza?

 O statistica tulburatoare privind "ajutorul"

 Consultantul economic Florin Citu crede ca acordul cu FMI a fost un adevarat mar otravit. Cel putin din punct de vedere al dezvoltarii sectorului privat in economie, “centura de siguranta” mai mult ne-a gatuit decat sa ne ajute.

 “Pe perioada celor doua acorduri cu FMI investitiile straine directe au scazut de la un an la altul. Paradoxal au crescut investiile de portofoliu – “hot money”. Acest lucru arata o incredere scazuta a investitorilor straini in modul in care politica economica a Romaniei a fost administrata”, a afirmat analistul, pe blogul sau.   

Cum au evoluat investitiile straine directe (ISD) si cele de portofoliu

“Astfel, investitorii straini nu au vazut un randament mare pe termen lung al unei investitii in Romania si au ales investitiile pe termen scurt. Logica este simpla.Investitiile de portofoliu sunt mult mai lichide iar cum situatia economica din Romania este “stabila” in jurul ratei -1% pe an orice schimbare de sentiment la nivel global duce la volatilitati majore pe piata locala. Investitorii straini prefera instrumentele lichide pentru ca vor sa poata sa iasa din “investitiile” de pe piata locala foarte repede atunci cand este nevoie.  In concluzie, pe intreaga perioada a acordurilor cu FMI, investitorii straini au perceput investitiile in Romania din ce in ce mai riscante si si-au ajustat comportamentul in consecinta trecand de la investitii pe termen lung la cele pe termen scurt si foarte lichide.Nu exista un barometru mai bun pentru lipsa de incredere a investitorilor straini decat aceasta schimbare de preferinta de al investitii pe termen lung la investitii pe termen scurt”, a declarat Florin Citu.

 FMI, vinovatul de serviciu

Potrivit analistului Cristian Dinulescu, pana acum FMI a jucat rolul vinovatului de serviciu. “Politicienii s-au folosit de FMI pentru a-si justifica toate greselile. Nu cred ca vor renunta la FMI pentru ca ar trebui sa faca intr-adevar ceva, nu doar sa amane la nesfarsit reformele. E o problema de vointa politica pe care, din pacate, nu am vazut-o pana acum”, a spus acesta. Anul trecut, intr-o analiza publicata pe site-ul propriu, FMI recunostea ca "masurile de austeritate au intarziat revenirea economica a Romaniei"."Aceste masuri au dus, insa, la evolutie prociclica accentuata, ceea ce a intarziat, practic, revenirea economica. Privind in urma, s-ar putea argumenta ca ajustarea ar fi putut fi graduala, mai ales avand in vedere datoria publica redusa", scriau, negru pe alb, expertii FMI.

**  sursa  :  dailybusiness.ro