Prin propunerile de revizuire a Constituţiei, UDMR cere practic o nouă lege fundamentală, unele dintre propuneri încălcând în mod evident limitele revizuirii, fixate în actuala Constituţie. Renunţarea la caracterul naţional al statului român şi la posibilitatea instituirii de limbi regionale depăşesc cadrul unei revizuiri posibile. De asemenea, UDMR şi parlamentarii celorlalte minorităţi naţionale sunt singurii care mai susţin instituirea unei republici parlamentare.

    Prima teză pe care o propune UDMR comisiei parlamentare de revizuire este chiar “eliminarea caracterului naţional al statului şi definirea României ca stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, care are ca fundament solidaritatea cetăţenilor săi”.

Mai moderat, grupul deputaţilor minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară vor doar menţionarea expresă în Constituţie a principiilor din Declaraţia de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, document care stipula ”deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.

Cerinţa UDMR este nerealistă în condiţiile în care articolul 152 din Constituţia actuală, ce se referă la limitele revizuirii stabilesc faptul că “dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

Aceeaşi problemă o întâmpină şi o altă teză a Uniunii, anume că “în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi se va considera limbă regională. Condiţiile utilizării unei limbi regionale se vor reglementa prin lege organică”.

Şansele ca acestor doleanţe să li se dea curs sunt practic nule. “Când UDMR a venit cu renunţarea la caracterul naţional, li s-a spus clar că nu au nicio şansă. Asta o ştiu şi ei, dar au lăsat-o aşa din motive politice. Ca să poţi abandona caracterul naţional, trebuie o Constituţie integral nouă, care să fie elaborată de către o Adunare Constituantă special aleasă în acest scop“, a declarat un parlamentar USL.

Însă juriştii UDMR au găsit şi o soluţie ca propunerile lor să fie acceptabile măcar din punct de vedere al formei propunând revizuirea articolului care se referă la limitele revizuirii: “Limitele revizuirii Constituţiei să se restrângă la garantarea independenţei, indivizibilităţii şi integrităţii teritoriale a statului român, respectiv democraţiei constituţionale, pluralismului politic şi al independenţei justiţiei“.

În ce priveşte forma de guvernământ, atât UDMR, cât şi minorităţile doresc un regim parlamentar, Uniunea solicitând expres ca preşedintele României să fie ales de către Parlament. Nici aici nu sunt şanse mai mari deoarece liberalii, în mod tradiţional avocaţi ai regimului parlamentar, şi-au revizuit poziţia de când Crin Antonescu a devenit candidatul USL pentru alegerile prezidenţiale din 2014.

De asemenea, minorităţile cer egalizarea vârstei la care un cetăţean poate fi ales în Parlament la 28 de ani, faţă de 23 de ani pentru Camera Deputaţilor şi 33 pentru Senat. UDMR îşi propune şi înscrierea în Constituţie a sistemului electoral care asigură o reprezentare maximală pentru minoritatea maghiară, anume cel proporţional. De asemenea, Uniunea este interesată în clarificarea raporturilor interinstituţionale dintre puterile statului, în paralel cu “departajarea clară a modalităţilor de alegere şi a competenţelor celor două Camere”.

În ce priveşte ordonanţele de urgenţă şi asumarea răspunderii, UDMR propune o soluţie radicală: eliminarea lor totală. Minorităţile vor doar eliminarea ordonanţelor şi limitarea la o singură asumare pe sesiune. În schimb, deputaţii din grupul minorităţilor vor să garanteze prin Constituţie dreptului primului-ministru de a participa la şedinţele Consiliului European în detrimentul preşedintelui României.

O altă teză UDMR se referă la clarificarea caracterului Ministerului Public “ori ca autoritate care face din executiv, condusă de Ministerul Justiţiei, ori ca entitate independentă de executiv sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii, care propune procurorul general şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. Tot în domeniul judicar se propune ca membrii ICCJ să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în cadrul unei curţi de apel.

Nu în ultimul rând, Uniunea şi-ar dori eliminarea instituţiei prefectului sau măcar limitarea ei la controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale.

**  sursa  : presalocala.com