Articol din Legea nr. 69/2000

Continut  Legea nr. 69/2000

Propunerea de modificare si/sau completare

Motivarea propunerii de modificare si/sau completare

Institutia care a facut propunerea

Art. 1. - (1)

Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România

Art. 1. - (2)

În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel.

Art. 1. - (3)

Termenii folosiţi în textul legii au semnificaţia stabilită în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. - (1)

Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat.

Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national si international sprijinite de stat

Romania  participa la competitii internationale unde se intocmesc clasamente pe natiuni

DJST Bistrita

Art. 2 pct. 1

Educatia fizica si sportul sunt activitati  de interes national sustinute  de stat.

Se completeaza cu:

• Statul garanteaza dreptul oricarei persoane de a practica activitatile fizice sportive intr-un mediu curat si sigur, in cadru organizat sau in mod independent.

Statul prin masuri legislative, adiministrativ-organizatorice si financiare contribuie la asigurarea resurselor materiale a resurselor umane si la crearea structurilor care sa permita organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului. 

FR Sportul pentru Toti

Educatia fizică şi sportul sunt componente ale educaţiei şi culturii, activităţi de interes naţional sprijinite de stat.

FR Haltere

Educatia fizica si sportul sunt activitati  de interes national sustinute  de stat.

Propunem completarea cu :

• Statul garanteaza dreptul oricarei persoane de a practica activitatile fizice sportive intr-un mediu curat si sigur, in cadru organizat sau in mod independent.

Statul prin masuri legislative, financiare si adiministrativ-organizatorice contribuie la asigurarea resurselor materiale a resurselor umane si la crearea structurilor care sa permita organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului de performanta.

Este nevoie de sprijinul statului pentru implementarea unor ore de curs sportiv, in diverse medii si institutii, dar mai ales in scoli, unde se formeaza sau se descopera talentul pentru practicarea unui sport.

FR Rugby

Art. 2. - (2)

Statul recunoaşte şi stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei publice şi, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învăţământ, în structuri ale apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei naţionale, în sănătate, în societăţi comerciale, precum şi în alte sectoare ale vieţii sociale, potrivit reglementărilor legale

Statul recunoaste, stimuleaza si sprijina actiunile…

(vezi si art.3.1)

INCS

Art. 2. - (3)

Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic

SE COMPLETEAZA:

“educatia fizica militara, profesionala si pentru persoanele cu dizabilitati

DJST Bistrita

Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul pentru toti, sportul de performanta, kinetoterapia, educatia fizica militara, pregatire fizica specifica anumitor profesii.

Pentru ca practicarea exercitiilor fizice cu scop  de intretinere si profilaxie sunt obiective ale Sportului pentru Toti (SPT) iar cele cu scop recuperatoriu si terapeutic apartin kinetoterapiei.

Fr Sportul pt Toti

Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul de performanta, kinetoterapia, educatia fizica militara, pregatire fizica specifica anumitor profesii si sportul pentru toti.

Consideram oportuna adugarea si sustinerea de catre stat a sportului pentru toti.

FR Rugby

Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi:educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar,sportul pentru toţi,sportul de performanţă, sportul pentru persoanele cu handicap, exerciţiile fizice practicate cu scop de iniţiere, profilactic sau terapeutic.

Activitatea sportivă pentru persoanele cu handicap este destul de vastă, fapt ce atrage după sine lărgirea preocupărilor în acest sens.

DJST Harghita

Art. 2. - (4)

Statul garantează exercitarea funcţiilor sectorului public şi ale sectorului particular în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toţi factorii interesaţi.

Art. 2. - (5)

Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.

SE COMPLETEAZA:

“ si in societati comerciale”

Structurile sportive ce vor deveni in subordinea Consiliilor locale in perspective descentralizarii

DJST Bistrita

Art. 2. - (6)

Statul recunoaşte şi garantează persoanei fizice şi juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive

Art. 2

Alin nou

(7) Statul sprijină sportul de performanţă ca element strategic de politică externă şi de promovare a valorilor naţionale.

Sublinierea şi precizarea importanţei şi scopului.

FR Haltere

Art. 3. - (1)

Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale.

Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale, prin:

1. alocarea de resurse financiare

repartizarea şi construirea de spaţii, terenuri şi săli pentru activitatea sportivă.

1. nu există resurse financiare
2. nu mai există spaţii şi terenuri (săli) de sport

AFAN

Se inlocuieste organismele cu organizatiile.

Se completeaza cu:

•  
• Statul favorizeaza cooperarea intre Autoritatile publice centrale cu organizatii neguvernamentale, persoane juridice de drept public si privat, in vederea creearii de conditii care sa asigure accesul fiecarui cetatean la activitati fizice sportive, astfel incat populatia in majoritatea sa, sa profite de efectele benefice ale practicarii exercitiilor fizice.

Autoritatile publice, institutiile educative si sportive au obligatia sa acorde  o atentie deosebita promovarii, practicarii activitatilor fizice sportive de catre copii si tineri pentru a inlesni deplina lor integrare si dezvoltare sociala si culturala.

FR Sportul pentru toti

SE COMPLETEAZA:

“in cuantum de minim 2% din bugetul Consilului local si 2% din bugetul Consilului judetean”

DJST Bistrita

… au  obligaţia să sprijine sportul pentru toţi, sportul scolar si universitar şi sportul de performanţă…

INCS

Propunem inlocuirea termenului de” organismele” cu organizatiile.

Se completeaza cu:

Statul favorizeaza cooperarea intre Autoritatile publice centrale cu organizatii neguvernamentale, persoane juridice de drept public si privat, in vederea creearii de conditii in institutiile de invatamant care sa dezvolte cultul pentru sport al copiilor.Autoritatile publice, institutiile educative si sportive au obligatia sa acorde  o atentie deosebita promovarii, practicarii activitatilor sportive de catre copii si tineri pentru a inlesni deplina lor integrare si dezvoltare sociala si culturala.

FR Rugby

Art. 3. - (2)

Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preşcolară, tinerilor şi persoanelor în vârstă condiţii pentru practicarea exerciţiului fizic, în vederea integrării sociale

Autorităţile administraţiei publice si instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă prescolară, tinerilor si persoanelor în vârstă condiţii pentru practicarea gratuită a exerciţiului fizic, în vederea integrării sociale

Asigurarea gratuită a condiţiilor de practicare a exerciţiului fizic poate constitui un factor determinant în prezenţa pe terenurile de sport a unui număr cât mai mare de beneficiari ai exerciţiului fizic.

CSM Arad

… in vederea intretinerii/intaririi sanatatii si integrarii sociale.

INCS

Art. 3. - (3)

Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt, în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor

Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii gratuite pentru practicarea educaţiei fizice si sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, în scopul dezvoltării personalităţii

lor si integrării în societate, precum si mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la

competiţii naţionale si internaţionale destinate lor.

Asigurarea gratuită a condiţiilor de practicare a exerciţiului fizic pentru persoane cu handicap reprezintă un factor determinant în prezenţa pe terenurile de sport a unui număr cât mai mare de beneficiari ai mişcării din aceste categorii.

CSM Arad

… de către persoane cu dizabilitati fizice, senzoriale, psihice şi mixte, în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor cu dizabilitati participarea…

Observatie : In loc de cu handicap… persoane cu dizabilitati

INCS

Art. 3

Alin. 4

De introdus alin. (4) :

“Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să prevada in structura bugetului de venituri si cheltuieli, a articolului “cheltuieli sport” “

deoarece nu toate autoritatile administratiei publice isi prevad in bugetul de venituri si cheltuieli, articol de cheltuieli pentru activitate sportiva si la  solicitarile de finantare din partea directiilor de sport si tineret invoca faptul ca nu au “temei legal” pentru alocarea de fonduri

DJST Dolj

Art.3.(4) Autoritatile locale au obligatia sa stimuleze si sa sprijine, prin masuri administrative si economice, activitati private sau in parteneriat public-privat pentru asigurarea accesului la miscare in scopul mentinerii si imbunatatirii starii de sanatate in comunitatile locale.

Observatie : Articol nou, pentru promovarea conceptelor de viata activa si calitatea vietii, armonizare cu programele UE.

INCS

Art. 4.

Ministerul Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar.

Actualizarea denumirii MEN în M.E.C.T.S.

Este necesară actualizarea tuturor denumirilor instituţiilor menţionate în această Lege (ex: Comitetul Olimpic şi Sportiv Român)

FR Orientare

Art. 5.

Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învăţământ cu un număr de ore diferenţiat, conform curriculumului stabilit de comun acord între Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Art. 5. „Educaţia fizică Şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învăţământ, cu cel puţin 3 ore săptămânal, diferenţiat, conform curricumului stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.”

Necesitatea de a avea o populaţie şcolară sănătoasă, căreia să i se dezvolte spiritul de toleranţă şi fair – play, de competiţie, de a se bucura de victorie dar şi de acceptare a înfrângerii.

DJST Vrancea

Art.5

(1) Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învăţământ cu un număr de ore diferenţiat, conform curriculumului stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(2) Educaţia fizică în învăţământul preuniversitar este cuprinsă, în trunchiul comun al planurilor de învăţământ, astfel:

a) nivelul ante-preşcolar (4 luni – 3 ani) şi nivelul preşcolar (3-6/7 ani) – zilnic câte o activitate psihomotrică pentru fiecare grupă (mică, mijlocie, mare-pregătitoare pentru şcoală).

b) în învăţământul primar (clasele I-IV) şi învăţământul secundar (gimnaziu şi liceu) – 3 ore, săptămânal, pentru fiecare clasă.

(3) Educaţia fizică în învăţământul superior universitar este disciplina prevăzută în planurile de învăţământ, peste numărul de ore alocat pe profiluri, în limita a 6-8 credite transferabile, identificabile în diploma de licenţă şi 4 credite transferabile, identificabile în diploma de masterat.

Vezi modificări Legea educaţiei naţionale(proiect publicat la data de 6 septembrie 2009)

(După art.19 se introduce un articol nou 19^1)

DJST Constanta

COSR

Respectarea prevederilor din cartea Alba privind sportul, lucrare intocmita de Comisia Europeana.

Respectarea numarului de ore de educatie fizica si sport prevazut in cartea Alba privind sportul.

DJST Salaj

Art. 5

(1)   Educatia fizica este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore diferentiat, conform curriculumului stabilit de comun acord intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2)   Educatia fizica in invatamantul preuniversitar este cuprinsa in trunchiul comun al planurilor de invatamant, astfel:

a)      nivelul ante-prescolar (4 luni-3 ani) si nivelul prescolar (3-6/7 ani) – zilnic cate o activitate psihomortica pentru fiecare grupa (mica, mijlocie, mare – pregatitoare pentru scoala); in invatamantul primar (clasele I-IV)

b)      invatamantul secundar (gimnaziu si liceu) -3 ore saptamanal pentru fiecare clasa

3) Educatia fizica in invatamantul superior universitar este disciplina prevazuta in planurile de invatamant, peste numarul de ore alocat pe profiluri, in limita a 6-8 credite transferabile, identificabile in diploma de licenta si 4 credite trasferabile in diploma de masterat.

Vezi modificari Legea educatiei nationale (proiect publicat la data de 06 septembrie 2009)

Dupa art. 19 se introduce un nou art 19^1

FR Atletism

TITLUL II Organizarea educaţiei fizice şi sportului, Cap.I , art.5-Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învăţământ cu un număr de ore diferenţiat,dar nu mai puţin de 5 ore pe saptămână, conform curriculumului stabilit de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Experienţa ţărilor dezvoltate a demonstrat că un număr mai mare de ore de sport efectuate la nivelul şcolar, au dus la performanţe mai ridicate în domeniul sportului şi nu numai.

DJST Arad

Observatie : in loc de MTS/ANS /ANST se propune locutiunea Structura guvernamentala responsabila in domeniul educatiei fizice si sportului

(valabil pentru intregul document)

INCS

Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile

de învăţământ cu un numar obligatoriu de minim doua ore pe saptamana a planului de invatamant.conform curriculumului

stabilit de comun acord între Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul

Educaţiei Naţionale.

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei scolare, destul de precara, conform statisticilor raportate de M.S.

-alinierea la standardele europene.

CS Teleorman

Educatia fizica scolara este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore uniforme (de 3 ore saptamanal) la fiecare nivel de invatamant, conform curriculumului stabilit de comun accord intre MECTS si ANSt

Practicarea exercitiilor fizice in toate nivelurile de invataman

DJST Dambovita

Art. nou

In functie de specializare cadrele didactice sa pregateasca in cadrul orelor de educatie fizica dezvoltarea abilitatilor sportive pentru o ramura sportiva

Prezentarea elementelor deosebite remarcate anual la selectii pentru sportul de performanta

Se doreste performanta pentru elementele dotate

Nu exista implicare in decoperirea de elemente pentru sportul de performanta.

CS tehnico aplicative Bucuresti

Art. 6. - (1)

Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile de învăţământ se organizează în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare

„Activitatea sportivă din unităŃile si instituŃiile de învăŃământ se organizează în cadrul asociaŃiilor sportive scolare si universitar. În acest scop, se vor constitui asociaŃii judeŃene pentru sportul scolar si universitar –reprezentantele în teritoriu ale federaŃiilor de specialitate”

Organizarea, coordonarea si asigurarea finanŃării în conformitate cu normele

financiare.

* asociaŃiile sportive scolare si universitare nu au personalitate juridică.

DJST Iasi

COORDONATOR NE

Art. 6. - (2)

Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar, respectiv de Federaţia Sportului Universitar.

Actualizare denumire: Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar

Au fost comasate

FR Orientare

Art. 6. - (3)

Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia Sportului Universitar, înfiinţate în condiţiile legii, au următoarele atribuţii:

a) promovarea valenţelor educative ale sportului;

b) iniţierea şi organizarea de programe şi acţiuni de atragere a elevilor şi studenţilor la practicarea sportului;

c) coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate în unităţile şi instituţiile de învăţământ, organizate de asociaţiile sportive şcolare şi universitare;

d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;

e) deţinerea competenţei exclusive pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar

Art. 6. - (4)

Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Federaţiei Sportului Universitar se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului, iniţiate de Agenţia Naţională pentru Sport şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Art. 6. - (5)

Finanţarea Federaţiei Sportului Şcolar, respectiv a Federaţiei Sportului Universitar, se face prin alocaţii de la bugetul de stat, pe bază de programe, precum şi prin venituri extrabugetare. Pentru susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi sportului universitar, Federaţia Sportului Şcolar, şi respectiv Federaţia Sportului Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale

Art. 6. - (6)

Participarea la sistemul competiţional pentru elevii şi studenţii din unităţile şi instituţiile de învăţământ se face exclusiv pe baza legitimaţiei şcolare/de student şi a avizului medical la zi.

Se va inlocui cu : Federatia Sportului Scolar si Universitar va organiza anual, campionate scolare si universitare, impreuna cu federatiile nationale ale caror ramuri de sport se regasesc in structura F.I.S.U.( Federatia Internationala a Sportului Universitar), acestea avand obligatia de a contribuii la aceste campionate cu urmatoarele:

-          Echipa de arbitrii calificati, specifica fiecarei ramuri de sport in parte;

-          Materiale sportive necesare desfasurarii in bune conditiuni a campionatelor scolare si universitare;

-          Sistem computerizat de tragere la sort;

-          Etc.

De asemenea, pentru ramurile de sport de contact, elevii si studentii vor trebuii sa fie legitimati la federatiile nationale de mai sus, aceasta fiind o garantie a cunoasterii complexitatii ramurii de sport, astfel evitandu-se posibilitatea unor accidente grave.

Totodata, participantii la competitiile nationale scolare si universitare, din ramurile de sport de contact, vor trebuii sa aibe viza medicala ( valabila 6 luni de la eliberare) si obligatoriu asigurare de accidente.

De la aplicarea Legii 69, din anul 2000  si pana in prezent, campionatele nationale  scolare si universitare au fost organizate netinand cont de specificul ramurilor de sport de contact, sportivii participanti (scolari sau studenti) provenind din diferite ramuri de sport de contact, unele nefiind in structura FISU.

Ca urmare, sportivii participanti la aceste competitii, s-au accidentat uneori destul de  grav, aceste accidente fiind acoperite ulterior de organizatori.

Toate acestea s-au datorat diminuarii rolului federatie de specialitate, ca parte la organizarea acestor campionate si a necunoasterii de catre sportivi a regulamentului de competitie si a regulementului de arbitraj, specific federatiei de specialitate.

FR Karate

Art. 6. - (7)

Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare

Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare

Autorităţile locale finanţează activitatea sportivă (acţiuni de pregătiri sportive, competiţii sportive) în funcţie de nivelul şi valoarea acestor structuri sportive

In prezent majoritatea LPS-urilor şi CSS-urilor nu au finanţare.

AFAN

Art. 6. - (8)

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.

Cu reducere de 50% pentru activităţile de pregătire sportivă ţi competiţii.

În prezent chiriile ajung la 80 – 150 RON / oră

AFAN

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună de  baze şi instalaţii sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.

Propunem aceasta modificare in vederea pregatirii corespunzatoare a viitorilor specialisti, cu impact major in lumea Sportului. Sunt unitati de invatamant care efectueaza mai mult teoretic pregatirea studentilor, deoarece nu dispun de baze sportive proprii

SCM Bacau

Art. 6. - (9)

Bazele şi instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de învăţământ şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare

Se inlocuieste cu:

Amenajarile sportive ale unitatilor de invatamant vor fi proiectate in asa fel incat sa permita folosirea lor sportiva polivalenta si vor putea fi puse la dispozitia comunitatilor locale, structurilor sportive teritoriale si structurilor asociative sportive, respectand desfasurarea normala a activitatilor de invatamant.

Fr Sportul pt toti

Art. 6. - (10)

Sportul de performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare. Elevii şi studenţii pot practica sportul de performanţă şi în alte cluburi sportive.

Art. 6

Alin nou

Cluburile sportive scolare si universitare, vor avea asigurata sustinerea financiara pentru pregatirea sportiva si participarea la competitii nationale si internationale, precum si salarizarea profesorilor – antrenorilor si a personalului auxiliar.

Scopul existentei unui club sportiv este performanta sportiva

FR de Polo

Art. 6

Alin nou

Ar trebui introdus un alin. in care sa se prevada ca Asociatiile Sportive Scolare sa fie scutite de taxele de constituire

Sunt multe scoli care nu au infiintate aceste A.S.S. obligatorii pentru ca scoala nu are acesti bani, iar profesorii spun ca nu au cu ce sa le infiinteze

DJST Valcea

Art. 7.

Educaţia fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga perioadă a săptămânii, a procesului de instrucţie şi învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.

Este necesară actualizarea în totalitate; Art.9 nu are legătură cu acest capitol.

Modificare:

...fiind condusă de cadre didactice (se şterge militare sau civile) de specialitate.

Situaţia actuală a instituţiilor de învăţământ din reţeaua M.Ap.N. şi M.A.I. nu mai corespunde actualelor precizări din acest capitol – Educaţia fizică militară şi profesională.

FR orientare

Art. 8.

Educaţia fizică profesională se organizează în domeniile de activitate care implică diferite forme de practicare a exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării şi menţinerii unei bune condiţii fizice. Educaţia fizică profesională este reglementată prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.

Se inlocuieste cu: cu pregatirea fizica specifica anumitor profesii.

FR Sportul pentru toti

FR Rugby

Art. 9.

Exerciţiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structurează diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte obiective urmărite, în afara celor specifice educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de întreţinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.

Se elimina, se introduce Cap. III  - Kinetoterapia

Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare, efectuata prin programe specifice. Poate fi clasificata astfel:

• Kinetoterapia profilactica – cuprinde totalitatea metodelor si mijloacelor de realizare a tratamentului prin care se previne agravarea sau aparitia unor complicatii in unele boli cronice (profilaxie secundara), afectiuni, etc.;
• Kinetoterapia de tip curativ – asociaza profilaxia cu recuperarea;

Kinetoterapia de recuperare – reprezinta o ramura importanta in programul de recuperare medicala. Ea urmareste, prin intermediul unor programe de exercitii fizice, refacerea functiilor diminuate, cresterea nivelului functional, realizarea unor mecanisme compensatorii, in situatii de readaptare functionala, etc.

FR Sportul pentru toti

Art. 10. - (1)

Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori independent.

Se inlocuieste cu:

Sportul pentru toti este domeniu social de interes national, de maxima importanta pentru sanatatea fizica, psihica si sociala la care trebuie sa contribuie autoritatile Administratiei publice, Agenti economici, Institutiile publice, precum si societatea civila.

Se completeaza cu:

Sportul pentru toti se  bazeaza pe dreptul fundamental la miscare si  libera alegere de practicare a activitatilor fizice sportive de catre orice persoana, fara discriminare, individual sau in grup, independent sau in cadru organizat, in functie de nevoile capacitatile si preferintele fiecaruia, al carui rezultat final trebuie sa fie sanatatea si starea de bine individuala si publica.

Se inlocuieste cu:

Pentru indeplinirea politicii Statului in domeniu SPT se constituie Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru strategii institutionale necesare pentru practicarea unei tehnici functionale care sa permita ca fiecare sa poata contribui la dezvoltarea SPT in domeniul competentelor sale si ale scopurilor institutionale proprii.

Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate, Educatie si Recreere (CAFSSER) este organism consultativ pe langa Secretariatul General al Guvernului, format din reprezentanti ai structurilor administratiei publice si ai organizatiilor neguvernamentale, cu rol de consultanta si decizie, in raport cu institutiile proprii si isi desfasoara activitatea in baza Regulamentului propriu de organizare si functionare.

Rolul de executie si organizare a activitatilor in domeniul SPT revine Federatiei Romane Sportul pentru Toti direct, in colaborare cu federatiile pe ramura de sport, si prin intermediul structurilor teritoriale de specialitate.

FR Sportul pentru toti

Art. 10. - (2)

Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării cetăţenilor.

Art. 10. - (3)

Pentru coordonarea aplicării Programului naţional «Sportul pentru toţi» se constituie Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport, a cărui organizare, funcţionare şi componenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Completarea art.10 cu un nou alineat (4) cu urmatorul continut : Bazele şi instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, institutiilor publice , organizatiilor neguvernamentale si altor structuri ale administratiilor locale pentru practicarea liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori independent”

Completarea acestui articol vine sa clarifice modalitatea de punere la dispozitie a bazelor sportive pentru cetatenii de orice varsta care vor sa practice exercitii fizice individual sau in grup in cadrul Programului national « Sportul pentru Toti »  

DJST Buzau

Art. 11. - (1)

Finanţarea programului naţional «Sportul pentru toţi» se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale.

Finantarea programului national “Sportul pentru toti” se asigura  din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale -  sa se stabileasca o cota obligatorie

Nu toate fondurile de la bugetele locale au cota parte

DJST Dambovita

Art. 11. - (2)

Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de Federaţia Sportivă Naţională «Sportul pentru toţi» se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat.

Mijloacele financiare necesare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de Federaţia Sportivă Naţională „Sportul pentru toţi” şi Federaţiei Sportive Naţionale „Sport pentru persoane cu handicap” se asigură din fonduri prvăzute distinct în bugetul de stat.

Se impune o alocaţie bugetară mai mare pentru susţinerea persoanelor care participă la diferite competiţii organizate pentru persoane cu handicap, cum ar fi Jocurile Paralimpice, Campionate Mondiale şi Europene organizate pentru aceste categorii de participanţi.

DJST Harghita

Art. 11. - (3)

Subprogramele propuse de celelalte instituţii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere, sunt finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaţionale, din sponsorizări, donaţii şi legate, precum şi din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinaţia pentru activitatea sportivă şi de tineret.

Art. 12. - (1)

Sportul de performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă pe plan naţional, îndeplinind o importantă funcţie reprezentativă pentru România în competiţiile sportive oficiale cu caracter internaţional

Art. 12. - (2)

Organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile administraţiei publice locale asigură mijloacele necesare pentru pregătirea sportivilor de performanţă, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical necesar, precum şi pentru încadrarea lor în sistemul de educaţie şi deplina integrare socială şi profesională.

Art. 12. - (3)

Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administraţiei publice centrale de specialitate asigură sportivilor de performanţă condiţii pentru continuarea pregătirii, precum şi pentru participarea la concursurile sportive interne şi internaţionale

Se scoate

Nu se mai efectuează Stagiul militar obligatoriu.

FR Orientare

Art. 12

Alin nou

Articol nou

Art 12.(3) Organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile administraţiei publice locale asigura mijloacele si cadrul necesar pentru pregatirea continua, in vederea realizarii integrarii sociale si profesionale dupa incetarea carierei sportive.

Observatie : Problema integrarii sportivilor de performanta aflati la final de cariera sportiva.

INCS

Art. 13. - (1)

Prin sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei

Art. 13. - (2)

Sportivii de performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record

Art. 13. - (3)

Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de performanţă trebuie să fie legitimat la un club sportiv.

Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale, naţionale  sau internationale, un sportiv de performanţă trebuie să fie legitimat la o structura sportiva.

In Yachting, prin constitiutia si regulamentele ISAF se permite unui sportive sa fie legitimat/inregistrat direct la Federatia sa nationala, fara a fi membru unui club sau asociatie sportiva.

FR Yachting

Art. 13. - (4)

Evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

La legitimarea sportivilor este necesara acordarea unui aviz de luare in evidenta statistica si de catre DJST-uri, inainte de a fi inregistrati la federatii.

- Datorita faptului ca ANST solicita o evidenta periodica din teritoriu cu numarul sportivilor legitimati.

- Fiindca structurile sportive nu au obligatia legala de a informa DJST- urile privind situatia reala a sportivilor legitimati, institutiile publice din sistem se confrunta cu greutati in a colecta datele reale a sportivilor legitimati.

- Pentru ca DJST – urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare la nr. de sportivi legitimati.

AFAN

Propunere: La legitimarea sportivilor este necesar acordarea unui aviz de luare in evidenta statistica si de catre DJST-uri, inainte de a fi inregistrati la federatii.

- Datorita faptului ca ANST solicita o evidenta periodica din teritoriu cu numarul sportivilor legitimati.

- Fiindca structurile sportive nu au obligatia legala de a informa DJST- urile privind situatia reala a sportivilor legitimati, institutiile publice din sistem se confrunta cu greutati in a colecta datele reale a sportivilor legitimati.

- Pentru ca DJST – urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare la nr. de sportivi legitimati.

DJST Braila

Se scoate

Intră în contradicţie cu Ordinul Nr.2486/31.12.2010 al ANST

FR Orientare

Art. 13. - (5)

Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

Art. 13

Alin. nou

Competiţiile sportive nu pot fi organizate decât de către structuri sportive recunoscute de către ANST, conform legislaţiei în vigoare (posesoare de CIS).

Organizează competiţii sportive  persoane fizice, societăţi comerciale,  organizaţii sindicale, partide politice, care nu cunosc regulamentele de organizare ale competiţiilor sportive.

DJST Arges

Art. 13

Alin. nou

Competiţiile sportive nu pot fi organizate fără avizul federaţiilor sportive naţionale şi/sau asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport şi/sau direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret.

Sînt în teritoriu tot felul de competiţii sportive despre care nu ştie nimeni nimic, organizate majoritatea pentru a strînge taxe de participare de la populaţie, care nu respectă nici un regulament.

DJST Arges

Art. 14.- (1)

În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:

   a) amatori;

   b) profesionişti.

Sportivii de performanţă pot fi amatory, semiprofesionişti şi profesionişti, conform prevederilor cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor naţionale, în condiţiile legii.

Necesitatea clasificării şi clarificării statutului sportivului, încadrarea în nomenclatorul de meserii, raportta la codul muncii şi al asigurărilor sociale.

FR Haltere

Art. 14.- (2)

Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv îndeplineşte următoarele condiţii:

   a) are licenţa de sportiv profesionist;

   b) încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau o convenţie civilă în condiţiile legii.

SE COMPLETEAZA:

“ c. contract de voluntariat”

DJST Bistrita

Se abroga

De văzut dacă noul Cod al Muncii, mai există „convenţioa civilă”

FR Orientare

Propunem ca sportivii amatori de lot national care au implinit 18 ani si se pregatesc sa reprezinte Romania in competitii internationale oficiale pe durata determinata cat sunt in locul national sa beneficieze de o retributie prin conventie civila din bugetele cluburilor unde sunt legitimati sau din bugetele federatiilor sportive pe care le reprezinta in aceste competitii internationale.

Dupa terminarea studiilor liceal sau a S.A.M.-urilor sportivii valorosi nu mai pot fi mentinuti in activitatea de performanta. Din acest motiv, de foarte multe ori din lipsa de mijloace financiare care sa le asigure un trai decent acestia abandoneaza sportul de performanta si isi cauta un loc de munca

CSM Pitesti

Art. 14.- (3)

Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă o convenţie civilă, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

Art. 14.- (4)

Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale.

Art. 14.- (5)

Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

Art. 14.- (6)

Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă

Propunere: La legitimarea sportivilor este necesar acordarea unui aviz de luare in evidenta statistica de catre DJST-uri.

- Datorita faptului ca ANST solicita o evidenta din teritoriu cu numarul sportivilor legitimati.

- Pentru ca DJST – urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare si la nr. de sportivi legitimati pe ramuri de sport.

- Deoarece, in prezent, structurile sportive de drept privat nu sunt obligate prin lege sa raporteze nr. sportivilor legitimati la DJST-uri.

DJST Braila

Art. 14.- (7)

Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele sau convenţiile, după caz, încheiate între părţi.

Art. 14.- (8)

Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale

Art. 14.- (9)

Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.

Art. 14.- (10)

Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive naţionale, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Sport"

Art. 15. - (1)

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive.

Sa fie trecuta sintagma autoritatile…”se obliga” in loc de “pot”

DJST Valcea

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligatia sa sprijine pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive.”

Pentru ca in textul de lege este sintagma “Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini…”,

autoritatile administratiei publice centrale si locale nu au disponibilitate, nu se implica in acest sens

DJSTDolj

Art. 15. - (1) Autorităţile administraţiei publice centrale si locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială si profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive.

Autoritatea administraţiei publice locale trebuie să aibă un cadru legal pentru motivarea practicanţilor sportului de performanţă activi în principal a celor amatori care promovează imaginea comunităţii şi care nu au surse suficiente de susţinere şi integrare socială şi profesională.

CSM Arad

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijina pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive si la finalul acesteia.

INCS

Se completeaza:

Unitatile de invatamant asigura dupa caz, pentru sportivii de performanta identificati in exclusivitate de catre Federatiile Sportive Nationale: scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise, intreruperi de studii prin inghetarea anilor de scolarizare, examene deschise, intreruperi de studii prin inghetarea anilor de scolarizare, examene de bacalaureat in sesiuni speciale, inscrieri la Facultatile de Ed. Fizica si Sport, fara examen de admitere, precum si alte facilitate care asigura absolivrea studiilor scolare si universitare

FR de Polo

Art. 15. - (2)

În sensul prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură, după caz, pentru sportivii de performanţă scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene deschise şi condiţii de înscriere în învăţământul universitar, potrivit legii.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură, după caz, pentru sportivii de performanţă scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene deschise si condiţii de înscriere în învăţământul universitar, potrivit legii.

Autoritatea administraţiei publice locale trebuie să aibă un cadru legal pentru motivarea practicanţilor sportului de performanţă activi în principal a celor amatori care promovează imaginea comunităţii şi care nu au surse suficiente de susţinere şi integrare socială şi profesională.

CSM Arad

În sensul prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură, după caz, pentru sportivii de performanţă  un program special de frecventa si sustinere a examenelor, astfel incat sa poata obtine integral competentele fiecarui nivel de pregatire scolara si/sau universitara.

INCS

Art. 15

Alin. nou

(3) În sensul prevederilor alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot asigura pentru sportivii de mare performanţă amatori activi din comunitate, burse, premii, sau alte contribuţii băneşti.

Autoritatea administraţiei publice locale trebuie să aibă un cadru legal pentru motivarea practicanţilor sportului de performanţă activi în principal a celor amatori care promovează imaginea comunităţii şi care nu au surse suficiente de susţinere şi integrare socială şi profesională.

CSM Arad

Art. 16.

Criteriile de clasificare a sportivilor de performanţă se stabilesc prin regulamente elaborate de federaţiile sportive naţionale.

Art. 16

Alin nou

Ar trebui introdus un alin. in care sa se prevada drepturile Antrenorilor Emeriti, Maestri ai Sportului si ale Maestrilor Emeriti ai Sportului

DJST valcea

Art. 17. - (1)

Ministerul Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege

Art. 17. - (2)

Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent:

   a) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile şi instituţiile de învăţământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare;

   b) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile militare şi de învăţământ militar, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 7 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Art. 18. - (1)

Ministerul Tineretului şi Sportului se organizează şi funcţionează potrivit legii şi are următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:

   a) elaborează şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii sportive şi reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile de specialitate;

   b) iniţiază, elaborează şi avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educaţiei fizice şi sportului;

   c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat;

   d) conlucrează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului;

   e) conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului;

   f) administrează patrimoniul din domeniul public şi domeniul privat al statului, încredinţat Agenţiei Naţionale pentru Sport;

g) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat după 1989;

   g¹) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor şi/sau instalaţiilor sportive care au aparţinut domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale şi care, ulterior, au fost dobândite ca active patrimoniale destinate activităţii sportive sau vândute către societăţile comerciale.

   h) propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat;

   i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:

   - activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;

   - federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a programelor sportive ale acestora;

   - premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale;

   j) autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale de profil şi la alte foruri continentale sau mondiale, precum şi afilierea altor organizaţii cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate.

   k) supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora;

   l) organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituţiile şi cu organismele de specialitate din ţară şi din străinătate;

   m) elaborează şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de interes naţional şi internaţional; avizează normativele tehnice în materie de baze şi instalaţii sportive;

   n) recunoaşte sau revocă, în sensul prezentei legi, existenţa unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

   o) avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora;

   p) elaborează criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege;

   q) sprijină organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în domeniul sportiv;

   r) autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la campionatele regionale;

   s) promovează măsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor;

   ş) adoptă măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive;

   t) reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale; negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări, pe baza prevederilor legale în vigoare;

   ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi de performanţă, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului.

Art. 18. - (1) Ministerul Tineretului si Sportului se organizeaza si functioneaza potrivit legii si are urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:

k) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile sportive de interes national a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;

n) recunoaste sau revoca, in sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive cu personalitate juridica prin inscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

Controlul structurilor sportive , altele decat cele de interes national se realizeaza, potrivit art. 20 lit. k), de catre directiile pentru tineret si sport judetene si a Municipiului Bucuresti , institutii in subordinea

autoritatii nationale din domeniul sportului.

Recunoasterea structurilor sportive fara personalitate juridica se realizeaza de catre directiile pentru tineret si sport judetene si a Municipiului Bucuresti.

CSN Snagov

Observatie : La data prezentei, 21.03.2011, nu exista o strategie a sportului si educatiei fizice actuala,  strategie care sa se adreseze nevoilor intregii societati romanesti, adoptata la nivel national, ceea ce face ca o initiativa de modificare a Legii educatiei fizice si sportului sa riste numai modificari de suprafata.

INCS

Art. 18. - (2)

Ministerul Tineretului şi Sportului poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute în actele normative în vigoare.

Art. 19.

Abrogat prin litera b) din Ordonanţa nr. 15/2010 începând cu 25.07.2010.

Art. 20. - (1)

   Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:

   a) ţin evidenţa structurilor sportive fără personalitate juridică din judeţ, prin înscrierea acestora în Registrul sportiv;

   b) finanţează, pe bază de contract, programele sportive ale asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport şi ale cluburilor sportive de drept privat, aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această destinaţie;

   c) colaborează cu consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanţă în teritoriu;

   d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de îmbunătăţire a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general şi a sportului de performanţă în teritoriu, finanţează unele programe speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ-teritorială;

   e) colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi dezvoltarea sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;

   f) iniţiază măsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport;

   g) sprijină cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru toţi;

   h) îndrumă şi controlează, din punct de vedere tehnico-metodic şi de specialitate, structurile sportive din judeţ;

   i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat.

b) finanţează, pe bază de contract, programele sportive ale asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, după criterii precise legate de numărul de sportivi, rezultate, număr de cluburi etc.

C) completat cu:  Colaboreaza in cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor de sport finantate din fonduri publice de catre Administratiile Publice Locale

d) completat cu:  DJST acorda aviz de luare in evidenta a tuturor bazelor sportive nou construite in teritoriu de Administratiile Publice Locale sau de diferiti agenti privati.

h)modificat:  îndrumă  structurile sportive din judet şi controlează documentatia tehnico-metodica si de specialitate ale acestora

 completat cu: Structurile sportive din judet au obligatia, pe timpul controlului, sa puna la dispozitia DJST documentele care vizeaza activitatea sportiva, sportivii legitimati, rezultate sportive. 

i) completat cu:  Detinatorii de baze sportive au obligatia de a obtine periodic (anual sau multi anual)  un aviz formal al DJST de constatare a mentinerii obiectului de activitate al bazelor sportive detinute.

In prezent, finanţarea se face discreţionar la 1-2 asociaţii şi mai ales la cluburi care au altă finanţare

c)- Administratiile publice locale (APL) acorda de cele mai multe ori finantari numai structurilor sportive infiintate pe langa acestea. In mod obiectiv, administratiile publice locale trebuie sa acorde finantari publice tuturor structurilor sportive organizand concursuri de proiecte, conform legii.

- APL nu poseda de cele mai multe ori structuri interne specializate pe domeniul sportiv, nu poseda expertiza si nu are o strategie privind dezvoltarea sportului in cadrul comunitatilor locale sau la nivel judetean.

- APL nu colaboreaza cu DJST-urile din teritoriu din ratiuni politice sau se invoca autonomia locala.

- Structurile sportive nu sunt bine informate in privinta fondurilor publice la care au acces, in mod legal, provenite de la APL;

d) – APL sau investitorii privati nu informeaza DJST-urile atunci cand construiesc o baza sportiva noua sau investesc in modernizarea unor baze sportive deja existente;

- Bazele sportive nou construite nu trec printr-un proces de innregistrare in Registrul national al bazelor sportive;

- Fiindca legea nu prevede obligativitatea furnizarii de informatii privind bazele sportive cu caracter privat, solicitarile scrise in acest sens (ale DJST) nu primesc nici un raspuns.

- ANST solicita informatii periodice privind bazele sportive din teritoriu;

h) –  Nefiind prevazut clar de lege, (in prezent) controlul si/sau verificarile efectuate de reprezentantii DJST la structurile sportive de drept privat este privit ca o intruziune din partea  institutiei noastre in activitatea structurii private.

- Exista situatii de refuz din partea unor structuri sportive de a pune la dispozitia DJST documente care reflecta activitatea sportiva a structurii respective.

(Legea trebuie sa specifice in ce conditii se fac aceaste verificari, ce anume se verifica si la ce mijloace de actiune avem acces atunci cand se constata nereguli;)

- DJST-urile nu au abilitatea de a analiza tehnico-metodic specialistii din cadrul structurilor sportive dar poate constata daca aceasta documentatie exista sau nu.

i) - Nu exista pargii legale pentru a putea  verifica si solicita sanctionarea detinatorilor de baze sportive care schimba destinatia acestora. (Legea trebuie sa specifice in ce conditii se face aceasta verificare si ce cai de actiune exista la constatarea unor nereguli;)

AFAN

c) completat cu:  Colaboreaza in cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor de sport finantate din fonduri publice de catre Administratiile Publice Locale

d) completat cu:  DJST acorda aviz de luare in evidenta a tuturor bazelor sportive nou construite in teritoriu de Administratiile Publice Locale sau de diferiti agenti privati.

h)modificat:  îndrumă  structurile sportive din judet şi controlează documentatia tehnico-metodica si de specialitate ale acestora

 completat cu: Structurile sportive din judet au obligatia, pe timpul controlului, sa puna la dispozitia DJST documentele care vizeaza activitatea sportiva, sportivii legitimati, rezultate sportive. 

i) completat cu:  Detinatorii de baze sportive au obligatia de a obtine periodic (anual sau multi anual)  un aviz formal al DJST de constatare a mentinerii obiectului de activitate al bazelor sportive detinute.

c)- Administratiile publice locale (APL) acorda de cele mai multe ori finantari numai structurilor sportive infiintate pe langa acestea. In mod obiectiv, administratiile publice locale trebuie sa acorde finantari publice tuturor structurilor sportive organizand concursuri de proiecte, conform legii.

- APL, in mare parte, nu poseda structuri interne specializate pe domeniul sportiv, nu poseda expertiza si nu are o strategie privin dezvoltarea sportului in cadrul comunitatilor locale sau la nivel judetean.

- APL nu colaboreaza cu DJST-urile din teritoriu din ratiuni politice sau se invoca autonomia locala.

- Structurile sportive nu sunt bine informate in privinta fondurilor publice la care au acces, in mod legal, provenite de la APL;

APL sau investitorii privati nu informeaza DJST-urile atunci cand construiesc o baza sportiva noua sau investesc in modernizarea unor baze sportive deja existente;

- Bazele sportive nou construite nu trec printr-un proces de innregistrare in Registrul national al bazelor sportive;

- Fiindca legea nu prevede obligativitatea furnizarii de informatii privind bazele sportive cu caracter privat, solicitarile scrise in acest sens (ale DJST) nu primesc nici un raspuns.

- ANST solicita informatii periodice privind bazele sportive din teritoriu;

h) –  Nefiind prevazut clar de lege, (in prezent) controlul si/sau verificarile efectuate de reprezentantii DJST la structurile sportive de drept privat este privit ca o intruziune din partea  institutiei noastre in activitatea structurii private.

- Exista situatii de refuz din partea unor structuri sportive de a pune la dispozitia DJST documente care reflecta activitatea sportiva a structurii respective.

(Legea trebuie sa specifice in ce conditii se fac aceaste verificari, ce anume se verifica si la ce mijloace de actiune avem acces atunci cand se constata nereguli;)

- DJST-urile nu au abilitatea de a analiza tehnico-metodic specialistii din cadrul structurilor sportive dar poate constata daca aceasta documentatie exista sau nu.

Nu exista pargii legale pentru a putea  verifica si solicita sanctionarea detinatorilor de baze sportive care schimba destinatia acestora. (Legea trebuie sa specifice in ce conditii se face aceasta verificare si ce cai de actiune exista la constatarea unor nereguli;)

DJST Braila

Art. 20 - (1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:

h) indruma din punct de vedere tehnico-metodic si de specialitate si controleaza respectarea dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora de catre asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport si cluburile sportive aflate in raza administrativ-teritoriala respectiva.

Evitarea suprapunerii competentelor, dat fiind faptul ca  directiile pentru tineret si sport judetene si a Municipiului Bucuresti , ca servicii publice descentralizate, exercita in teritoriu atributiile delegate de autoritatea nationala din domeniul sportului

CSN Snagov

“(1) Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:

  h) îndrumă din punct de vedere tehnico-metodic şi de specialitate, structurile sportive din judeţ;”

Actiunea de control si supraveghere se realizeaza numai de catre M.T.S. in conditiile Titlului VI din lege, iar directiile de sport si tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pot exercita aceste atributii numai prin delegare

DJST Salaj

Din punct de vedere metodic (se scoate „tehnico”)

Nu au competenţa necesară.

FR Orientare

 Modificarea literei h) astfel:” exercită supravegherea şi controlul tuturor structurilor sportive din judet, potrivit prevederilor prezentei legi şi regulamentului de aplicare a acesteia”.

Supravegherea si controlul asupra tuturor structurilor sportive din judet va asigura o mai eficienta gestionare a tuturor problemelor pe line de sport in judet

DJST Buzau

e) completat cu: Colaboreaza cu inspectoratele scolare, unitatile de invatamant si cu institutiile de invatamant superior din domeniul educatiei fizice si sportului pentru organizarea si dezvoltarea sportului scolar si universitar, precum si Federatiile sportive nationale pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a instructorilor sportivi in conformitate cu legislatia in vigoare.  

In conformitate cu legislatia in vigoare calificarea de instructor sportiv poate fi formata numai de catre furnizorii de formare profesionala, acreditati sau autorizati, in conditiile legii. In acest sens Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor in colaboare cu Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor si Federatiilor sportive nationale a elaborat Standardul Ocupational pentru calificarea de Instructor Sportiv, cod COR 347501

CNFPA

Observatie: Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

INCS

Art.20(1). Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:

a.) ţine evidenţa structurilor sportive fără personalitate juridică din judeţ, prin înscrierea acestora în Registrul sportiv. Structurile sportive care au dobândit personalitate juridică, sunt trcute în evidenţa direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret din judeţ, pe baza documenteelor depuse de aceştia în vederea exercitării atribuţiilor de supraveghere şi control, al activităţii desfăşurate, conform prevederilor prezentei legi.

Este necesară această completare, deoarece foarte multe structuri sportive de drept privat, după dobândirea CIS, nu mai colaborează cu autorităţile administraţieie publice locale, iar supravegherea activităţii lor este dificilă.

DJST Harghita

c)Consiliile locale sunt obligate să obţină avizul DJST-urilor în scopul utilizării eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanţă în

teritoriu”

h) Introducerea în lege măsuri concrete pentru penalizarea

neregulilor constatate în urma controalelor,.

i) Trebuie stabilite măsuri concrete de sancţionare pe care

DJST-urile pot să le ia imediat si în mod direct.

Unele consilii locale alocă bani la acţiuni sportive care nu sunt cuprinse în calendarul judeţean, la structuri sportive care nu au sportivi legitimaţi, etc.

Structurile sportive nu dau importanţă si nu răspund la solicitările DJST-urilor pentru întocmirea planurilor de antrenament, etc.

S-au desfiinţat multe baze sportive, au fost sesizate organele competente si nu s-a

luat nicio măsură.

DJST Iasi

Coordonator regional

Art. 20. - (2)

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

Art. 20¹. - (1)

Comitetul Olimpic Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.

Art. 20¹. - (2)

Comitetul Olimpic Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ

Art. 20¹. - (3)

Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

Art. 20¹. - (4)

Comitetul Olimpic Român deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării la Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Român este unicul deţinător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică şi în alte documente normative ale mişcării olimpice.

Art. 20¹. - (5)

Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului International Olimpic, însemnele si emblema Comitetului Olimpic Român si alte drepturi de proprietate intelectuala olimpice decât cu acordul Comitetului Olimpic Român

Art.20¹, alin.5: Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi proprietăţile olimpice nationale si internaţionale , definite conform Chartei Olimpice, legislaţiei nationale si internaţionale,  precum si cele  înregistrate conform prevederilor legale în vigoare, decât cu acordul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român si/sau Comitetului Internaţional Olimpic.

Necesitatea adaptării reglementărilor privind protecţia proprietăţilor olimpice raportat la prevederile Chartei Olimpice.

Crearea unui cadru legal naţional care să permită protecţia împotriva campaniilor de ambush-marketing şi a oricăror acţiuni de utilizare neautorizată a proprietăţilor olimpice.

COSR

Art. 20¹. - (6)

Comitetul Olimpic Român organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

Art. 20². - (1)

Pentru realizarea obiectului său de activitate, Comitetul Olimpic Român colaborează cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, asociaţii şi organizaţii de drept public sau privat.

Art. 20². - (2)

Comitetul Olimpic Român susţine financiar, pe bază de contracte de finanţare, activitatea centrelor naţionale de pregătire a juniorilor. Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează şi coordonează activitatea acestor centre. Agenţia Naţională pentru Sport, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor

Art. 20². - (3)

Sursele de finanţare ale Comitetului Olimpic Român pot fi:

   a) sume de la bugetul de stat;

   b) venituri proprii;

   c) alte surse.

Art. 20². - (4)

Nivelul alocaţiilor bugetare, precum şi categoriile de cheltuieli ce urmează a fi finanţate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale.

Art. 20². - (5)

Comitetul Olimpic Român poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru îndeplinirea programelor olimpice

Art. 20². - (6)

Comitetul Olimpic Român poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinţă imobile, baze şi instalaţii sportive de interes naţional.

Art. 20². - (7)

Acţiunile în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului Olimpic Român sunt scutite de taxă de timbru.

Art. 20²

^{alienate noi}

(8) C.O.S.R. propune structura anuală a sumelor de la bugetul de stat şi repartizează bugetul pentru activitatea proprie, a unităţilor din subordinea sa şi a federaţiilor sportive naţionale.

(9) C.O.S.R. supraveghează şi controlează planurile de pregătire ale sportivilor, elaborate şi aplicate de federaţiile sportive naţionale şi îndeplinirea obiectivelor de performanţă la competiţiile internaţionale oficiale.

(10) C.O.S.R. poate primi în proprietate, prin hotărâre de guvern bunuri imobile aparţinând domeniului privat al statului în condiţiile legii speciale.

AFAN

(8) Comitetul Olimpic si Sportiv Roman propune structuraanuala a sumelor de la bugetul de stat si repartizeaza bugetul pentru activitatea proprie, a unitatilor din subordinea sa si afederatiilor sportive nationale.

(9) Comitetul Olimpic si Sportiv Roman supravegheaza si contrioleaza planurile de pregatire ale sportivilor, elaborate si aplicate de federatiile sportive nationale si indeplinirea obiectivelor de performanta la competitiile internationale oficiale.

(10) Comitetul Olimpic si Sportiv Roman poate primi in proprietate, prin hotarare de guvern bunuri imobile apartinand domeniului privat al statului in conditiile legii speciale.

FR Atletism

Art. 21. - (1)

În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:

   a) asociaţiile sportive;

   b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;

   c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;

   d) ligile profesioniste;

   e) federaţiile sportive naţionale;

   f) Automobil Clubul Român, pentru activitatea de automobilism sportiv şi karting sportiv;

   g) alte organizaţii sportive naţionale

Eliminarea lit.f din acest alineat

Considerăm că se impune eliminarea din art. 21 a prevederilor menţionate la lit.f) întrucât menţinerea acestor dispoziţii legale creează confuzii în legătură cu structura sportivă care este abilitată prin lege să gestioneze activitatea de automobilism sportiv şi karting la nivel naţional.

În acest sens, în momentul de faţă, nu se mai impune menţinerea dispoziţiilor legale prevăzute la art.21 alin.1 lit.f, deoarece în România, încă din anul 2005 funcţionează în mod legal FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE AUTOMOBILISM SPORTIV (F.R.A.S.), înregistrată în Registrul Federaţiilor conform Certificatului de Înscriere a Persoanei Juridice fără scop patrimonial nr. 5819 din 3 august 2005, având Certificatul de Identitate Sportivă (CIS) nr. 01597 din 12 octombrie 2005 şi numărul de identificare din Registrul Sportiv B/C/00002/2005.

Confuzia creata in perioada 2005 – 2006 a generat litigii in instanta. Relevanta pentru stabilirea unei ierarhii este Decizia 45 /2006 care mentioneaza ca Asociatiei Automobil Clubul Roman nu i se poate conferi atributii de autoritate publica (vezi decizia anexata). Asociatia Automobil Clubul Roman este o organizatie de drept privat fara utilitate publica.

Aratam ca de la infiintarea Federatiei Romane de Automobilism Sportiv, Automobil Clubul Roman nu mai are sportivi legitimati ori structuri sportive afiliate, activitatea sa rezumandu-se la obiectul principal : asistenta rutiera.

În consecinţă, atâta timp cât la nivel naţional există înfiinţată o federaţie de specialitate, care are atribuţiile menţionate la art.37 din Legea 69/2000, nu se mai impune menţinerea prevederilor art. 21 alin.1 lit.f).

De altfel, în momentul de faţă ACR deţine CIS ca organizaţie sportivă naţională, nefiind astfel necesară menţionarea în mod expres a ACR.

FR Automobilism

Se introduce pct. a) Asociatiile sportive elementare. Se va modifica numerotarea celorlalte structuri.

FR Sportul pentru Toti

Asociatii regionale pe ramuri de sport

Datorita numarului in crestere al cluburilor sportive, se doreste transferul atributiilor federatiilor catre asociatii regionale (vezi modelul Frantei la rugby)

CSM Baia Mare

Art. 21. - (2)

Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice

Observatie : Se repeta sub alta forma continutul art. 2.6

INCS

Art. 21. - (3)

Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, evidenţa structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă.

Observatie : Ar trebui stipulat ca Registrul sportiv este document public si este accesibil tuturor persoanelor fizice si juridice interesate.

INCS

Art. 21

Alin noi

De introdus alin. (4) si alin. (5):

„(4) Obligativitatea pentru structurile sportive care se infiinteaza de a obtine avizul preliminar al directiilor de sport si tineret judetene si a municipiului Bucuresti, inainte de inceperea derularii procedurii de obtinere a personalitatii juridice

(5) Obligativitatea instantelor de judecata competente de a solicita acest aviz preliminar odata cu depunerea actelor in vederea obtinerii personalitatii juridice.”

Structurile sportive obtin personalitate juridica in conformitate cu O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, dar nu respecta Legea nr. 69/2000 si HG nr. 884/2001. Acest lucru duce la neacordarea CIS-ului  de catre A.N.S.T.. De aici obligatia  completarii actului constitutiv si a statutului, respectiv o noua solicitare la instantele de judecata in vederea legalizarii actelor modificate.

DJST Dolj

Art. 22. - (1)

În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept privat sau instituţii de drept public, constituite sau înfiinţate, după caz, în scopul organizării şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive

Art. 22. - (2)

Pentru scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administraţiei publice centrale sau locale.

Art. 22

Alin nou

" Contributii banesti la activitatea structurilor sportive se pot face si de catre membrii acestora,ca sursa suplimentara de finantare .

completarea este utila acelor sporturi individuale(sah,table)etc.acolo unde lipsa fondurilor banesti se resimte cu acuitate

FR Table

Art. 23.

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 24. - (1)

Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condiţiile prezentei legi.

Art. 24. - (2)

Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează:

   a) la asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competiţiile oficiale locale;

   b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale sau internaţionale

Se completeaza cu: Structurile sportive oficial recunoscute si afiliate beneficieaza de sprijin tehnic, metodic, organizatoric si material din partea administratiei publice locale si a structurilor sportive teritoriale, in special prin inlesnirea accesului la bazele sportive si de agrement. 

Deoarece recunoasterea de utilitate publica asigura accesul prioritar la resurse financiare atrase de la Administratia publica locala.

FR Sportul pentru Toti

Art. 25. - (1)

Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică. Asociaţiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca societăţi civile particulare, potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea unei asociaţii sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la obţinerea unui certificat de identitate sportivă, precum şi la afilierea la asociaţia judeţeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competiţiile sportive oficiale locale.

Se inlocuieste Structuri sportive cu Structuri sportive .

Se completeaza: cu Asociatiile sportive elementare sunt structuri asociative fara personalitate juridica, pot functiona independent avand drept scop practicarea activitatilor fizice sportive pentru sanatate, educatie si recreere.

Asociatiile sporticve elementare se constituie si functioneaza pe baza de voluntariat pe criteriul armonizarii nevoilor si preferintelor, pe grupe de varsta, profesii sau pe zone de locuit, cartiere, blocuri, strazi.

Constituirea unei asociatii sportive elementare va da dreptul la obtinerea unui certificat de identitate sportiva eliberat de structurile publice sportive locale.

Pentru a inlesni asocierea catatenilor in vederea practicarii activitatilor fizice sportive in grup, in mod independent.

FR Sportul pentru Toti

În loc de:

(2)Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau private, ca unitati fara personalitate juridica.

(3)In cadrul institutiilor publice sau private se poate constitui o singura asociatie sportiva ca unitate fara personalitate juridica.

Propunere:

Asociatii sportive fara personalitate juridica se pot constitui doar in unitati scolare

Sunt singurele structuri sportive care participa intr-un campionat organizat anual la mai multe discipline sportive. Sunt foarte multe structuri sportive fara personalitate juridica care au CIS si nu desfasoara nici o activitate. Tocmai de aceea consideram necesitatea constituirii de cluburi sportive pentru cei care doresc sa dezvolte o anumita ramura.

DJST Bihor

Propunem inlocuirea denumirii de:” Structuri sportive „ cu Structuri sportive .

FR Rugby

Art. 25. - (2)

Asociaţii sportive se pot constitui şi în cadrul instituţiilor publice sau private, ca unităţi fără personalitate juridică.

Art. 25. - (3)

În cadrul instituţiilor publice sau private se poate constitui o singură asociaţie sportivă ca unitate fără personalitate juridică

Art. 26. - (1)

Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condiţiile legii.

Art. 26. - (2)

Cluburile sportive pot fi:

   a) persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni;

   b) persoane juridice de drept public

Art. nou

Completare cu pct. 3

Cluburile Sportive  au obligaţia ca în urma obţinerii Certificatului de Identitate Sportivă şi a autorizaţiei de funcţionare să depună la sediul DJST Sibiu un dosar complet al structurii sportive

După obţinerea actelor de constituire multe cluburi sportive funcţionează sau nu fără ca DJST să poată identifica activitatea acestora sportivă şi a realiza acţiunea de supraveghere şi control

DJST Sibiu

Art. 27.

Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.

Cluburile sportive de drept privat se vor constitui cu avizul prealabil al ANST

Sunt Cluburi Sportive de drept privat care obţin hotărârea judecătorească din care rezultă acordarea personalităţii juridice şi sunt respinse la Registrul Sportiv Naţional în urma constatării unor nereguli în actele constitutive.

Ex: ramuri de sport din statut care nu sunt oficial recunoscute în România

DJST Sibiu

Art. 28. - (1)

Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii

Art. 28. - (2)

Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii

Art. 28. - (3)

Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului şi Sportului

Art. 28. - (4)

Abrogat prin punctul 15. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 28. - (5)

Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face în condiţiile legii.

Art. 28. - (6)

Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă

Art. 29. - (1)

Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.

Art. 29. - (2)

Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizează şi funcţionează după regulamente proprii, elaborate conform legii.

Art. 30.

Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi folosinţă sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba destinaţia sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Art. 31. - (1)

Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociaţii fără scop patrimonial sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni, care au obţinut licenţa din partea federaţiei sportive naţionale, emisă în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor internaţionale pe ramura de sport.

Art. 31. - (2)

Cluburile sportive profesioniste se organizează numai pentru o singură disciplină sportivă

Cluburile sportive profesioniste se organizeaza pentru una sau mai multe discipline sportive.

Importanţa promovării prezentei iniţiative legislative rezidă din faptul că, în momentul de faţă, semnalam existenţa, în ţară, a unor cluburi cu caracter polisportiv puternice şi de tradiţie, cum ar fi: Dinamo, Steaua, Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, cluburi cu multe secţii care, prin aplicarea strictă a art. 31 alin. 2 din Legea nr. 69/2000, în forma actuală, s-ar farămiţa, prin desprinderea acelor secţii care ar dori să dobândească statutul de profesionist. Cluburile sportive profesioniste se organizează numai pentru o singură disciplină sportivă, ceea ce exclude din start promovarea celorlalte discipline sportive care ar trebui să fie organizate într-o entitate profesională care să le reprezinte interesele în relatiile cu statul, mass-media, sponsorii, agenţii de promovare, etc. Prin prezenta iniţiativă legislativă, Cluburile sportive profesioniste cu caracter polisportiv vor figura ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni şi cărora li se va aplica statutul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile Legii nr. 69/2000. Altfel spus, România trebuie să ia exemplul altor ţări precum Spania, Germania sau Turcia, unde cluburile profesioniste detin, pe lângă echipele de fotbal,  şi echipe de volei, handbal, baschet si au reprezentare şi în sporturile individuale (a se vedea paginile de prezentare pentru Bayern Munchen, CF Barcelona si Fenerbahce Istanbul ) . Deasemenea, odata cu trecerea la profesionism, cluburile cu mai multe sectii vor putea sa isi continue activitatea cu sectiile existente in cadrul clubului profesionist.

AFAN

Clu bu rile sportive profesion iste

se organizeaza pentru una sau

mai multe discipline sportive."

Impiedicarea faramitarii

cluburilor cu traditie din

tara noastra: Dinamo,

Steaua, ,,U" Cluj etc;

Armonizarea sistemului

cu al altor tari din

Europa, unde cluburile

profesioniste detin mai

multe sectii sportive (v.

Bayern Munchen, Real

Madrid, C,F. Barcelona,

Fenerbahce)

DJST Cluj

Art. 31. - (3)

Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociaţii fără scop patrimonial, li se aplică regimul juridic al acestui tip de asociaţii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni, li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile din prezenta lege.

Art. 31. - (4)

Abrogat prin punctul 20. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 32. - (1)

Capitalul social iniţial al cluburilor sportive profesioniste se constituie în condiţiile legii

Art. 32. - (2)

Abrogat prin punctul 22. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004

Art. 32. - (3)

Abrogat prin punctul 22. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 32. - (4)

Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Art. 32. - (5)

Pot fi acţionari ai societăţilor comerciale sportive pe acţiuni persoane fizice şi juridice române, precum şi persoane fizice şi juridice străine. Participarea persoanelor fizice şi juridice străine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depăşi 49% din totalul acţiunilor

Art. 32. - (6)

Nici o persoană fizică sau juridică dintre cele menţionate la alin. (5) nu poate deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la două sau mai multe societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramură de sport

Art. 32. - (7)

Statutul societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o altă limitare pentru libera transmitere a acţiunilor

Art. 33.

Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive

Înstrăinarea  tuturor  bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării sportului inscrise ca atare in Registrul bazelor sportive se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.

Observatie : Formularea e permisiva. (vezi si art.79.1)

INCS

Art. 34. - (1)

Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale

Art.34 alin.

(1)Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, funcţionează cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale şi cu avizul prealabil al federaţiei sportive naţionale.

Prin prisma atribuţiilor conferite de Legea 69/2000, federaţiile sportive naţionale trebuie să avizeze desfăşurarea tuturor competiţiilor sportive la nivel naţional sau local, pentru a se asigura astfel un cadru coerent şi unitar la nivel naţional pentru desfăşurarea activităţilor sportive. Pentru a fi siguri că se respecta statutul şi  regulamentele unei federaţii sportive naţionale, se impune avizul prealabil al federaţiei sportive naţionale la infiintarea asociaţiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti cu atat mai mult cu cat Legea 69/2000 prevede o singura asociatie judeteana sau a municipiului Bucureşti  pe ramura de sport.

FR Automobilism

Pct. (1) Se completeaza:

FR Sportul pentru toti

... sunt persoane juridice de drept privat, de utilitte publica

Sunt constituite conform Legii 69/2000 obiectivele, atributiile, drepturile si obligatiile acestora decurg din Statutul federatiilor care sunt de utilitate publica; conform acestui atribut, asociatiile ar putea primi in folosinta bunuri pentru dezvoltarea bazei materiale, ar putea primi sume acordate de administratia publica locala pentru finantrea programelor sportive

FR Bob si Sanie

Propunere completare:

In conformitate cu dispozitiile art. 34 alin. (1) din actul normativ sus-mentionat, asociatiile judetele si ale muncipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.

Asociatiile Judetene pe ramura de sport sunt structuri sportive cu personalitate juridica, legal constituie si recunoscute oficial, potrivit dispozitiilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu dispozitiile legii, Asociatiile Judetene pe ramura de sport sunt structuri sportive de interes local, persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ, care au drept scop organizarea activitatii sportive judetene, fiind singurele autorizate, in acest sens, in teritoriul lor de competenta.

Obiectivele, atributiile, drepturile si indatoririle Asociatiilor Judetene pe ramua de sport decurg din Statutele si Regulamentele Federatiilor Sportive Nationale, la care Asociatiile Judetene sunt afiliate, precum si din puterea delegata de Federatii. Astfel, in situatia in care Asociatiile Judetene pe ramua de sport ar deveni persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, acestea ar putea primi in folosinta gratuita bunuri care fac parte din domeniul public de interes local, in vederea dezvoltarii bazei materiale sportive, respectiv ar putea beneficia de sume acordate de organele administratiei publice locale, pentru finantarea programelor structurilor sportive de drept privat fara scop lucrativ, de utilitate publica.

CS Muscel Campulung

Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivăla nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

Referitor la motivele acestei propuneri de completare a legii, apreciez că s-ar impune un astfel de demers în condiţiile în care:

Asociaţiile judeţene pe ramura de sport sunt structuri sportive cu personalitate juridică, legal constituite şi recunoscute oficial, potrivit dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu dispoziţiile legii, Asociaţiile judeţene pe ramura de sport sunt structuri sportive de interes local, persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ, care au drept scop organizarea activităţii sportive judeţene, fiind singurele autorizate, în acest sens, în teritoriul lor de competenţă. Obiectivele, atribuţiile, drepturile şi îndatoririle Asociaţiilor judeţene pe ramura de sport decurg din statutele si Regulamentele Federaţiilor Sportive Naţionale, la care Asociaţiile Judeţene sunt afiliate, precum şi din puterea delegată de Federaţii. Astfel, în situaţia în care Asociaţiile Judeţene pe ramura de sport ar deveni persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, acestea ar putea primi în folosinţă gratuită bunuri care fac parte din domeniul public de interes local, in vederea dezvoltării bazei materiale sportive, respectiv ar putea beneficia de sume acordate de organele administraţiei publice locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ de utilitate publică.

CSM Braila

Art. 34. - (2)

Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.

Art. 34. - (3)

Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca organizaţie-asociaţie fără scop lucrativ.

3)Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport se vor constitui numai cu avizul prealabil al federaţiei sportive naţionale pe ramura de sport, iar când nu există federaţie înfiinţată, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului.

FR Automobilism

Art. 34. - (4)

Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.

4) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca organizaţie-asociaţie fără scop lucrativ.

FR Automobilism

Art. 34. - (5)

Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către acestea.

(5)Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.

FR Automobilism

Art. 34. - (6)

La nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociaţie judeţeană

(6)Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către acestea.

FR Automobilism

Art. 34. - (7)

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.

(7)Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul expres al federaţiei sportive de specialitate şi al Ministerului Tineretului şi Sportului.

FR Automobilism

Art.34

Alineate noi

8)Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor sportive naţionale.

(9)Înfiinţarea asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (3) şi (7), este nulă de drept.

FR Automobilism

(1)   Asociatiile regionale pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul regiunilor, cu respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.

(2)   Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii, ca organizatie-asociatie fara scop lucrativ.

(3)    Asociatiile regonale pe ramuri de sport sunt constituite din asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, afiliate si recunoscute in conditiile legii.

(4)    Obiectivele, drepturile si indatoririle asociatiilor judetene regionale pe ramuri de sport decurg din statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale corespunzatoare, precum si din puterea delegata de catre acestea.

La nivelul regiunii, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura asociatie regionala.

Consideram oportuna adugarea si sustinerea de catre stat a sportului la nivel regional

FR Rugby

Asociaţiile judeţene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri

de sport sunt reprezentanţii în teritoriu ai Federaţiilor sportive naţionale

Aceasta va permite realizarea unei colaborări eficiente, sub toate aspectele, între federaţiile sportive naţionale si direcţiile judeţene pentru sport si tineret.

DJST Iasi

Coordonator NE

Art. 35. - (1)

   Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.

 Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive, pe ramuri de sport.

Existenta asociatiilor judetene ca membrii ai federatiilor creaza redundanta reprezentativa in sensul in care cluburile care au déjà reprezentare in Adunarea Generala a Federatiei de specialitate (si deci, drept de vot) mai sunt reprezentate si de catre asociatia judeteana sau municipala, lucru ce, in opinia noastra dubleaza inutil dreptul de a fi reprezentat.

FR Yachting

Art. 35. - (2)

Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

Statutul de utilitate publică se obţine în condiţiile prezentei legi si O.G. 26/2000.”

FRF

Art. 35. - (3)

Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

Art. 36. - (1)

Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.

Art. 36. - (2)

Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională.

Art. 36. - (3)

Prin excepţie, se pot constitui Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilităţi, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.

Se inlocuieste Federatia sportiva nationala cu Federatia Romana.

Idem Art. 41.

FR Sportul pentru toti

Art. 36. - (4)

Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului

Propunem sa se faca fara avizul expres al ANST

 Sunt situatii specifice fiecarei federatii care tin de organizarea lor si regulamentul intern.

FR Rugby

Art. 36. - (5)

Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente

Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu respectarea statutelor federaţiilor internaţionale corespondente şi a obligaţiilor asumate prin afilierea la aceste federaţii internaţionale.

FRF

Art. 36. - (6)

Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept.

Art. 37. - (1)

Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale:

   a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

   b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi regulamentelor adoptate;

   c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;

   d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile internaţionale;

   e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

   f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului;

   g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;

   h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin reglementărilor mai sus menţionate sunt nule de drept;

   i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.

b) completat cu : Federatiile sportive au obligatia de a face publice toate informatiile de interes general privind competitiile sportive oficiale nationale (calendar, rezultate, participanti etc.)

g) completat cu : colaboreaza si cu Directiile Judetene pentru Sport si Tineret

j) reglementează, verifică şi aprobă transferul sportivilor după nişte criterii şi grile de transfer care să stimuleze atât cluburile, cât şi antrenorii şi sportivii.

b) - Pentru ca DJST – urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare la competitiile oficiale organizate pe plan local/judetean/ national.

- ANST solicita periodic informari privind activitatile/competitiile sportive desfasurate la nivel judetean (inclusiv activitatile/competitiile aflate in organizarea altora)

- Cluburile nu sunt obligate (de lege) sa informeze DJST privind rezultatele sportive, competitiile din cadrul calendarelor competitionale nationale la care participa.

g) - DJST are solicitari de informatii publice privind programele de pregatire si instruire ale federatiilor ;

- Orice competitie organizata de Federatii la nivelul judetelor necesita implicarea infrastructurii DJST Braila (hoteluri, restaurante, Sali de sport);

AFAN

b) completat cu : Federatiile sportive au obligatia de a face publice toate informatiile de interes general privind competitiile sportive oficiale nationale (calendar, rezultate, participanti etc.)

g) completat cu : colaboreaza si cu Directiile Judetene pentru Sport si Tineret

) - Pentru ca DJST – urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare la competitiile oficiale organizate pe plan local/judetean/ national.

- ANST solicita periodic informari privind activitatile/competitiile sportive desfasurate la nivel judetean (inclusiv activitatile/competitiile aflate in organizarea altora)

- Cluburile nu sunt obligate (de lege) sa informeze DJST privind rezultatele sportive, competitiile din cadrul calendarelor competitionale nationale la care participa.

g) - DJST are solicitari de informatii publice privind programele de pregatire si instruire ale federatiilor ;

- Orice competitie organizata de Federatii la nivelul judetelor necesita implicarea infrastructurii DJST Braila (hoteluri, restaurante, Sali de sport);

DJST Braila

Art.37 alin.1 lit.

b)organizează, conduc, controlează, supraveghează şi avizează activităţile şi toate competiţiile sportive, în baza statutelor şi regulamentelor adoptate;

Pentru a se asigura un cadru unitar pentru organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive, ţinând cont de complexitatea şi regulamentele specifice fiecărei ramuri de sport în parte şi pentru a se asigura un cadru unitar de desfăşurare a competiţiilor sportive, considerăm că se impune ca federaţia de specialitate să avizeze toate competiţiile sportive, indiferent de nivelul la care acestea se desfăşoară, respectiv naţional sau local.

În acest sens, propunem modificarea dispoziţiilor art.37 alin.1 lit.b).

FR Automobilism

g) Se modifica astfel:

Colaboreaza in privinta formarii si perfectionarii specialistilor din domeniul sportului cu Centrul National de Formare si Perrfectionare a Antrenorilor si/sau cu institutiile de invatamant superior din domeniul educatiei fizice si sportului, acreditate sau autorizate in conditiile legii.

In conformitate cu legislatia in vigoare formarea, perfectionarea, promvarea antrenorilor si a altor specialisti din domeniul sportului reprezinta obiectul de activitate al Centrului National de Formare si Perfectionar a Antrenorilor.

CNFPA

Art. 37

Alin 1.

Lit b¹

Lit b¹ Stabilirea unui barem minimal de sportive in grupa si/sau a numarului de grupe (anexa pe ramuri de sport) pe nivele de performanta.

Nu exista o viziune unitara

CS tehnico aplicative Bucuresti

Art. 37. - (2)

Federaţiile sportive naţionale asigură reprezentarea României în competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate.

Art 37 Alin nou

In cazul nerecunoasterii sau dezafilierii (suspendarii) de catre Federatia Internationala – Europeana, Agentia Nationala pentru Tineret si Sport va intrerupe contractul cu Federatia Romana in cauza, pana la rezolvarea spetei.

Obiectul principal al activitatii unei Federatii Nationale este reprezentarea internationala la competitiile oficiale sub jurisdictia forului european sau mondial.

FR de Polo

Art. 38. - (1)

Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru obţinerea Certificatului de identitate sportivă.

Art. 38. - (2)

Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului şi Sportului

Art. 39. - (1)

Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi propriilor statute şi regulamente

Art. 39. - (2)

Federaţiile sportive naţionale se supun verificărilor financiare, potrivit legii şi statutelor proprii

Art. 39. - (3)

Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate

Art. 39. - (4)

Federaţiile sportive naţionale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Art. 39

Alineat nou

Cap.5, Art.39, alin. 5: Federaţiile sportive naţionale pot primi în proprietate, prin hotărâre de guvern, bunuri imobile aparţinând domeniului privat al statului, în condiţiile legii speciale.

Legea nr. 213 din 1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

Art.17 se completează cu alin.2, care va avea următorul conţinut:

Varianta : „Bunurile imobile proprietate privată a statului, supuse regimului juridic de drept comun vor putea trece în proprietatea persoanelor juridice fără scop lucrativ declarate de utilitate publică prin economia unor legi speciale. Dobândirea titlului de proprietate se va face prin hotărâre de guvern.”

Varianta 2: „Bunurile din domeniul privat al statului pot fi date în proprietate persoanelor juridice fără scop lucrativ, declarate de utilitate publică prin economia unor legi speciale, prin hotărâre de guvern. Hotărârea de trecere în proprietate a unor bunuri aparţinând domeniului privat al statului poate fi atacată în condiţiile art.8, alin.(2).

DJST Constanta

FR Atletism

COSR

Art. 39

Alineat nou

Federatiile sportive vor putea premia victoriile din cadrul calificarilor pentru Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale si Campionate Europene, turnee internationale si jocuri bilaterale, din bugetul de stat, conform contractului dintre ANST si federatiile sportive nationale si a sumelor legal stabilite.

Reprezentarea Romaniei pe plan international este obiectiv principal pentru activitatea sportiva de performanta.

FR de Polo

Art. 39 alin nou

Federaţiilor sportive naţionale li se pot transmite în proprietate, prin Hotărâre de Guvern, bunuri imobile aparţinând domeniului privat al statului, în condiţiile legii.

FRF

Art. 40.

În cazul dizolvării unei federaţii sportive naţionale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 41.

Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic beneficiază de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale, finanţate prioritar de la Guvern

Art. 41 va avea urmatorul continut: „Federatia sportiva nationala "Sportul pentru toti", Comitetul National Paralimpic şi Federaţia Română de Oină beneficiaza de drepturile si de obligatiile federatiilor sportive nationale si îsi desfasoara activitatea pe baza de programe nationale, finantate prioritar de la Guvern”.

Federatia Romana de Oina, avand in vedere faptul ca urmareste practicarea sportului a carui arie de raspandire se limiteaza, in general, doar la nivel national, ar trebui sa primeasca finantare prioritara de la Guvern, deoarece performantele maxime  care se pot atinge se limiteaza la competitiile nationale. Astfel, la realizarea repartitiei fondurilor primite de A.N.S.T. aceasta nu poate sa puncteze in ceea ce priveste realizarea unor performante cum ar fi: campioni olimpici, campioni mondiali, campioni europeni, etc.

FR Oina

Art. 42. - (1)

Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport

Art. 42. - (2)

Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

Art. 42. - (3)

Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

Art. 42. - (4)

Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federaţiilor sportive naţionale, îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor proprii

Art. 42. - (5)

Statutele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale şi se avizează în mod obligatoriu de federaţiile sportive naţionale şi de Agenţia Naţională pentru Sport

Art. 42. - (6)

Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive şi dobândirea personalităţii juridice se fac în condiţiile legii, în baza acordului federaţiei sportive naţionale corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului şi Sportului.

Art. 42. - (7)

Pentru o ramură de sport se poate constitui o singură ligă naţională profesionistă. Prin excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe niveluri competiţionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport.

Pentru o ramură de sport se poate constitui o singură ligă naţională profesionistă. Prin excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe niveluri competiţionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport. Pentru constituirea unei ligi profesioniste este necesar acordul tuturor structurilor sportive participante la competiţia respectivă sau la nivelul competiţional respectiv, după caz.”

FRF

Art. 42. - (8)

Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept.

Art. 42. - (9)

Ligile profesioniste au următoarele atribuţii:

   a) organizează competiţia oficială profesionistă în ramura de sport respectivă şi la nivelul stabilit de federaţia sportivă naţională;

   b) controlează şi exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege şi de federaţia sportivă naţională corespunzătoare;

   c) negociază şi încheie contractele colective de muncă, conform legii;

   d) alte atribuţii acordate de federaţiile sportive naţionale corespunzătoare, în sensul lit. a).

Art. 44.

Abrogat prin punctul 28. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 45. - (1)

Structurile sportive şi Comitetul Olimpic Român deţin exclusivitatea:

   a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a sportivilor lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la competiţii în numele respectivei structuri;

   b) dreptului de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii, precum şi asupra denumirii competiţiei pe care o organizează;

   c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de transmisie radio şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz

Structurile sportive si COR detin exclusivitatea:
a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statica si in miscare a sportivilor lor in echipament de concurs si de reprezentare, cand participa la competitii in numele respectivei structuri;
b) dreptul de folosinta asupra siglei/emblemei proprii, precum si asupra denumirii competitiei pe care o organizeaza.
c) Asociatiile si Cluburile sportive detin exclusivitatea drepturilor de reclama, publicitate,radio,tv si de transmisie prin orice mijloace media a acestora  la competitiile la care participa.

AFAN

Art. 45. - (2)

Abrogat prin punctul 30. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004.

Federatiile sunt singurele structuri sportive ce pot organiza sau aproba competitii ce cuprind in denumire “National”, “Roman”, “al/a Romaniei” etc (de completat daca e cazul).

Poate cadea in derizoriu o competitie ce cuprinde in denumire “National”, “Roman”, “al/a Romaniei” etc daca este organizata in conditii improprii de catre structuri sportive ce nu au capacitatea si calitatea  de a o face in conditiile de respectare a demnitatii impuse de astfel de denumiri. Prin pozitia reprezentativa la nivel international si national pe care o are federatia de specialitate, consideram ca numai girul acesteia poate garanta tinuta unei asemenea competitii.

FR Yachting

Art. 45¹.

Drepturile prevăzute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu excepţia drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi cesionate exclusiv la o altă structură sportivă

Art. 46. - (1)

Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim potrivit:

   a) competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control al structurilor sportive de către organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport;

   b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi Comitetului Olimpic Român.

  Art. 46. - (1) Autoritatea disciplinara in sport se exercita deplin si legitim potrivit:

   a) competentelor date de lege pentru exercitarea dreptului de control al structurilor sportive de catre organul administratiei publice centrale de specialitate pentru sport sau de catre directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;

Potrivit art. 20, alin. (1)  lit. h), si directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti au competente privind controlul structurilor sportive.

CSN Snagov

Art. 46. - (2)

Puterea disciplinară dă titularilor legitimi, enumeraţi la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi instituţiile în culpă

Art. 47.

Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:

   a) un sistem coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în funcţie de gravitatea faptelor;

   b) diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a da sancţiuni pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză;

   c) cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii;

   d) competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;

   e) garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor aplicate.

Art. 48. - (1)

Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei structuri sportive este de competenţa Agenţiei Naţionale pentru Sport şi se va produce în următoarele cazuri:

   a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

   b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;

   c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive şi ale legii;

   d) revocarea de drept a recunoaşterii funcţionării, ca urmare a dizolvării şi lichidării unei structuri sportive.

Art. 48. - (2)

Revocarea recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatărilor rezultate din supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi are ca efect, după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective

Art. 48. - (3)

Împotriva ordinului de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se consideră nedreptăţit se poate adresa instanţei de judecată în termen de 30 de zile.

Art. 48. - (4)

De la data declanşării acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea hotărârii definitive a instanţei de judecată ordinul de suspendare temporară a Certificatului de identitate sportivă sau de revocare a structurii sportive în cauză se suspendă.

Art. 48. - (5)

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului şi Sportului sesizează instanţa competentă, în vederea pierderii personalităţii juridice a structurii sportive.

Art. 49. - (1)

Ministerul Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi şi regulamentului de aplicare a acesteia

Art. 49. - (1) Ministerul Tineretului si Sportului exercita controlul structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi si regulamentului de aplicare a acesteia.

Se propune eliminarea cuvantului ,,tuturor,, tinand cont de prevederile art 20, alin. (1) lit. h), potrivit carora si directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti au competente privind controlul structurilor sportive.

Pe de alta parte, aceasta sintagma induce ideea obligativitatii controlului tuturor structurilor sportive de catre autoritatea nationala din domeniul sportului, fapt care este, practic, imposibil de realizat.

CSN Snagov

În loc de :

(2)Prin delegare, actiunea de supraveghere si control se poate exercita si de:

a)directiile pentru tineret si sport judetene, respective a municipiului Bucuresti, pentru asociatiile si cluburile sportive din zona teritoriala;

b)federatiile sportive nationale, pentru cluburile sportive, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.

Propunere:

(2) Actiunea de supraveghere si control se poate exercita si de:

a)directiile judetene pentru sport si tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru asociatiile si cluburile sportive din zona teritoriala.

In teritoriu, directiile judetene pentru sport si tineret, respectiv a municipiului Bucuresti cunosc foarte bine activitatea pe care o desfasoara structurile sportive.

b)federatiile sportive nationale, pentru cluburile sportive, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.

DJST Bihor

Art. 49. - (2)

Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de:

   a) direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorială;

   b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectivă.

Art. 49 alin (2) lit. a)

“(2) Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de:

    a) direcţiile pentru sport şi tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru asociaţiile şi cluburile sportive precum şi pentru asociaţiile judeţene pe ramuri de sport din zona teritorială;”

Propunerea de completare presupune o pârghie la îndemâna direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, utilă pentru a se evita „derapajele” la care sunt expuse asociaţiile judeţene pe ramuri de sport şi pentru a se putea interveni util şi eficient când aceste structuri sportive s-ar îndepărta de scopul pentru care au fost constituite. Această completare la lege s-ar dovedi utilă cu atât mai mult cu cât federaţiile sportive naţionale, în unele cazuri, nu-şi exercită dreptul de control efectiv asupra asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport.

DJST Vrancea

Art. 49

Alin 2

Litera noua

Se introduce la art. 49 pct. (c) Federatia Romana Sportul pentru Toti direct si prin structurile sale teritoriale au obligatia de a monitoriza activitatile sportive desfasurate de organizatiile neguvernamentale de profil  precum si entitatile economice  pentru serviciile  sportiv-recreative pentru populatie.

FR Sportul pentru toti

Art. 50.

În înţelesul prezentei legi, supravegherea şi controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federaţiile sportive naţionale, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de asociaţiile şi cluburile sportive, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii.

Art. 51.

   Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte:

   a) ameliorarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a sportului pentru toţi;

   b) ridicarea nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării;

   c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii;

   d) valorificarea rezultatelor cercetării în educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor categoriilor populaţiei

Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte:

   a) imbunatatirea continua si adaptarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a sportului pentru toţi;

   b) ridicarea nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării stiintifice;

   c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii;

   d) valorificarea rezultatelor cercetării din educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor categoriilor populaţiei

   e) sustinerea conceptelor europene privitoare la viata activa si cresterea calitatii vietii

INCS

Art. 52. - (1)

Programele de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare

Art. 52. - (2)

Finanţarea şi atribuirea programelor de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare

…in vigoare pentru toate programele Planului National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare

INCS

Art. 52. - (3)

Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale pot iniţia şi susţine programe de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport, atribuite în condiţiile legii.

…alte autorităţi ale administraţiei publice centrale  si locale pot iniţia şi susţine programe  proprii de cercetare ştiinţifica…

(vezi si art.53.1)

INCS

Art. 53. - (1)

Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării şi asistenţei ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport ca instituţie publică, în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Activitatea Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport este finanţată din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului

Art.53.(1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării şi asistenţei ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport este infiintat Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport ca instituţie publică, în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Observatie : se divide Art 53.(1), pentru o mai buna explicitare a misiunii si organizarii.

INCS

Art. 53

Alin nou

Art.53.(2) Activitatea Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport este finanţată din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului

INCS

Art. 53. - (2)

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului

Art. 54.

Controlul şi asistenţa medicală în activităţi de educaţie fizică şi sport sunt obligatorii.

Art. 55. - (1)

Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.

Art. 55. - (2)

Pentru a participa la antrenamente şi competiţii sportivii legitimaţi trebuie să efectueze controlul medical periodic şi ori de câte ori este nevoie la unităţile de medicină sportivă

Completare

...la unităţile de medicină sportivă, sportivii din loturile olimpice, naţionale, iar ceilalţi sportivi legitimaţi la unităţile de medicină sportivă sau la medicul de familie.

Sunt localităţi care nu au unităţi de medicină sportivă, iar condiţiile financiare nu permit deplasarea sportivilor legitimaţi, la aceste unităţi; reţeaua naţională a unităţilor de medicină sportivă este redusă, iar statutul acestora este neclar; se cere contribuţie financiară pentru efectuarea analizelor din partea sportivilor.

La multe ramuri de sport există sportivi veterani, care nu pot face faţă cerinţelor de la unităţile de medicină sportivă, iar medicul de familie este cel mai indicat să spună dacă acesta este apt sau inapt pentru efortul fizic al ramurii sportive respective.

De asemenea există şi copii şi juniori (începători) pentru care avizul medical de la unităţile de medicină sportivă este costisitor, iar gradul mic de continuare a activităţii sportive de performanţă ne face să propunem ca şi aceştia să obţină avizul medical de la medicul de familie sau de medicină şcolară (veziCap.1,Art.6,Alin.6)

FR Orientare

Art. 55. - (3)

Participarea sportivilor legitimaţi la antrenamente şi/sau înscrierea lor la competiţiile sportive sunt condiţionate de existenţa avizului medical favorabil, eliberat numai de unităţile de medicină sportivă.

Va trebui corelat cu Art.55,Alin.(2)

FR Orientare

Art. 55. - (4)

Organizatorul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligaţia să asigure, în timpul competiţiei, cel puţin o echipă de prim ajutor calificat, care utilizează ambulanţe tip B, conform standardelor şi normelor naţionale şi europene în vigoare. Cheltuielile prezenţei echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de către organizatori

Modificare:

...care utilizează ambulanţe tip B, conform standardelor şi normelor naţionale şi europene în vigoare. – de scos

Nu este necesară prezenţa ambulanţei medicale la aniumite ramuri de sport, la unele nici nu poate ajunge la locul de desfăşurare al competiţiei (se asigură asistenţa medicală cu ajutorul Salvamontului), iar costul ridicat al acestora (aproximativ 45 Euro/oră), duce la faptul că anumite federaţii nu pot asigura ambulanţă de tip B.

Propunem analizarea activităţii de medicină sportivă la nivel naţional; de cine este mai bine să aparţină ? de Ministerul Sănătăţii, ANST sau COSR.

FR Orientare

... conform prevederilor normelor si regulamentelor federatiei de specialitate

Asistenta medicala difera radical ca nivel de dotare in functie de ramura de sport practicata

FR Bob Sanie

Asistenta medicala sa se asigure gratuit, prin incheierea unui protocol la nivel

national cu Ministerul Sanatatii

Costurile ridicate ale serviciilor de ambulanta si bugetul insuficient al

direcţiilor.

DJST Giurgiu

Art. 55

Alin nou

Cluburile Sportive ce practica sportul de performanta sunt obligate sa aiba pe lanaga club un cabinet medical de cel putin 2 specialisti (medic si asistent)

Consider ca este foarte necesar un cabinet medical care sa supravegheze sportivii pentru a nu gresi medicamentatia, pentru a supraveghea sportivii in timpul tratamentului cu vitamine si sa participe la toate competitiile sportive organizate la toate nivelele de catre club. Salariile se compenseaza cu cheltuielile echipei de specialisti solicitati de organizatori la toate competitiile sportive organizate de acestia in judet si platite din bani publici.

CS chimia Rm Valcea

Art. 56. - (1)

Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor şi studenţilor în vederea participării la lecţiile de educaţie fizică.

Art. 56. - (2)

Ministerul Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele tehnice privind:

   a) controlul medical al sportivilor;

   b) asistenţa medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice;

   c) asistenţa medicală la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor.

Art. 57. - (1)

Controlul şi asistenţa medicală de specialitate pentru persoanele care participă la activităţile sportive menţionate la art. 55 alin. (1) şi (2) se acordă conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

Art. 57. - (2)

Ministerul Sănătăţii realizează controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin:

   a) Institutul Naţional de Medicină Sportivă, ca unitate medicală de asistenţă şi cercetare medico-sportivă, pentru loturile naţionale şi olimpice;

   b) policlinicile judeţene de medicină sportivă, pentru toţi sportivii din raza lor teritorială;

   c) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorială;

   d) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naţionale şi al cluburilor sportive, la antrenamente şi competiţii

Completare:

...realizează ..gratuit controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin: ...

Este o formă de protecţie socială a sportivilor legitimaţi.

FR Orientare

Litera noua

Completarea art.57 cu o noua litera e) cu urmatorul continut: “Cabinete medicale de medicina sportiva organizate in cadrul Directiilor judetene pentru Sport si Tineret respectiv unitatile de administrare ale bazelor sportive”

Inexistenta cabinetelor medicale la nivel judetean impune crearea unei asemenea structuri in cadrul directiilor judetene pentru sport si tineret

DJST Buzau

Art. 57

Alin nou

SE COMPLETEAZA CU UN ARTICOL NOU 57(3):

Ministerul Sanatatii impreuna cu Directiile Judetene de Sanatate Publica au obligativitatea de a asigura controlul si asistenta medicala a sportivilor din raza  teritoriala a judetelor, respectiv  a municipiului Bucuresti prin cel putin 2 cadre de specialitate arondate fiecarui cabinet medical de specialitate acreditat de catre Directiile de Sanatate Publica Judetene, respectiv a municipiului Bucuresti

DJST Bistrita

Art. 58.

Predarea educaţiei fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigură numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condiţiile legii.

“si orice alta activitate organizata care presupune exercitiul fizic (exercitii fizice practicate cu scopul de intretinere si profilactic”

Nu sunt prevederi legale pentru activitatea sportiva din societatile  comerciale (culturism, gimnastica, recuperari, forme de intretinere corporala prin exercitii fizice)

DJST Bistrita

Art. 59. - (1)

Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a managerilor şi a kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

Se modifică astfel: „Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de educaţie fizică, a managerilor şi a kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, acreditate sau autorizate în condiţiile legii.”

Am eliminat antrenorii, introducând pentru aceştia un alt aliniat. (art.59. alin 2.)

CNFPA

Art. 59. - (2)

Antrenorii se pot forma şi în cadrul şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

Devine alin. (3) şi se modifică astfel: „Antrenorii se pot forma în cadrul:

a) Instituţiilor de învăţământ superior, cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport, acreditate sau autorizate în condiţii legii, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi a studiilor de masterat cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport organizate de instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

b) Cursului de formare a antrenorilor, organizat de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, în colaborare cu Federaţiile sportive naţionale;

c) Altor cursuri de formare a antrenorilor organizate de alte instituţii de formare antrenori acreditate sau autorizate în condiţiile legii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.”

Modificarea a fost făcută în concordanţă cu proiectul de statut al antrenorului înaintat Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret de către Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi Federaţiile sportive naţionale, aflat în fază finală pentru a fi aprobat prin Hotărâre de Guvern.

CNFPA

Art. 59. - (3)

Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de alte persoane juridice interesate, în condiţiile legii.

La art. 59, se introduce urmatorul pct. (3)

Organizarea si desfasurarea activitatilor fizice sportive cuprinse in domeniul SPT, ca ocupatie principala sau secundara, remunerata sau voluntara se poate face numai de persoane care sunt titulare ale unor diplome, certificat sau atestat similar, recunoscut de statul roman.

Cursurile de formare, calificare si perfectionare a specialistilor in domeniul SPT se organizeaza de catre FRSPT si structurile teritoriale ale SPT, pe grupe de nivel, in baza reglementarilor programelor,  planurilor de studiu elaborate in baza standardelor ocupationale, avizate si monitorizate de Consiliul National    de Formare Permanenta a Adultilor.

In societatile comerciale sportive, entitati specializate in servicii sportive, centre de fitness, sanatate si agrement pot oferi programe sportive pentru populatie, persoane  cu studii superioare, cu specializare SPT sau Kinetoterapie si instructori calificati si atestati de FRSPT  si cu Certificat de calificare eliberat de Consiliul National de Formare Permanenta a Adultilor

FR Sportul pentru toti

Instructorii sportivi se formeaza în cadrul liceelor cu program sportiv, în conditiile legii. Instructorii sportivi se pot forma si prin cursuri organizate de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de federatiile sportive nationale, si de alte persoane juridice interesate, în conditiile legii.

Federatiile nationale sunt cele in masura sa formeze si perefctioneze instructorii sportivi de specialitate.

FR Aikido

Devine alin. (4) şi se completează astfel: „Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în colaborare cu Federaţiile sportive naţionale, sau de alte persoane juridice interesate, în condiţiile legii.”

Completarea a fost adusă în conformitate cu atribuţiile Federaţiilor sportive naţionale.

De asemenea, în conformitate cu Standardul ocupaţional, pentru calificarea de instructor sportiv se poate candida numai cu avizul Federaţiei sportive naţionale de specialitate.

CNFPA

Propunere:

Instructorii sportivi se pot forma si prin cursuri organizate de directiile judetene pentru sport si tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, de Asociatiile Judetene pe ramura de sport si de alte persoane juridice interesate, in conditiile legii.

Cresterea rolului Asociatiilor Judetene pe ramuri de sport in judet inclusiv in formarea de specialisti.

DJST Bihor

Instructorii sportivi se formeaza prin cursuri organizate  de catre liceele cu program sportiv si directiile pentru sport si tineret judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.Absolventii cursurilor pot obtine carnetul de instructor sportiv in baza diplomei sau a certificatului de absolvire, dupa caz, care atesta specializarea in ramura de sport respectiva.

Se va elimina:

1.Instructorii sportivi se pot forma si de alte persoane juridice interesate, in conditiile legii.

Intrucat directiile pentru sport si tineret judetene, respectiv a municipiului Bucuresti indruma si controleaza din punct de vedere tehnico-metodic si de specialitate, strucurile sportive din judet si datorita faptului ca legea prevede posibilitatea formarii de instructori sportivi  de catre o paleta foarte larga de persoane juridice este foarte greu de monitorizat formarea prin cursuri a instructurilor sportivi de catre orice persoana juridica.

DSTMB

Art. 59. - (4)

Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în vederea acreditării sau autorizării unităţilor, instituţiilor de învăţământ, a cursurilor de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi, după caz, cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în vederea acreditării sau autorizării unităţilor, instituţiilor de învăţământ, a centrelor de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor

Corelarea legislaţiei în vigoare în domeniul perfecţionării adulţilor în concordanţă cu standardele ocupaţionale.

DJST Suceava

Art. 59

Alineat nou

La art. 59, se introduce urmatorul pct. (3)

Organizarea si desfasurarea activitatilor fizice sportive cuprinse in domeniul SPT, ca ocupatie principala sau secundara, remunerata sau voluntara se poate face numai de persoane care sunt titulare ale unor diplome, certificat sau atestat similar, recunoscut de statul roman.

Cursurile de formare, calificare si perfectionare a specialistilor in domeniul SPT se organizeaza de catre FRSPT si structurile teritoriale ale SPT, pe grupe de nivel, in baza reglementarilor programelor,  planurilor de studiu elaborate in baza standardelor ocupationale, avizate si monitorizate de Consiliul National    de Formare Permanenta a Adultilor.

In societatile comerciale sportive, entitati specializate in servicii sportive, centre de fitness, sanatate si agrement pot oferi programe sportive pentru populatie, persoane  cu studii superioare, cu specializare SPT sau Kinetoterapie si instructori calificati si atestati de FRSPT  si cu Certificat de calificare eliberat de Consiliul National de Formare Permanenta a Adultilor

FR Sportul pentru Toti

Art. 59

Alin. nou

„Formarea, promovarea şi perfecţionarea antrenorilor şi a altor specialişti în domeniul sportului în conformitate cu Statutul antrenorilor şi cu prevederile legale în vigoare constituie obiectul de activitate al Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor.”

În confomitate cu legislaţia în vigoare formarea, perfecţionarea, promovarea antrenorilor şi a altor specialişti din domeniul sportului reprezintă obiectul de activitate al Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, (H.G. nr. 81/05.02.2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; H.G. nr.141/02.03.2010 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret; H.G. nr. 255/04.03.2003 privind aprobarea Statutului Antrenorului).

CNFPA

Art. 60. - (1)

Formarea continuă a specialiştilor cu studii superioare se face în condiţiile legii. Formarea continuă a antrenorilor se face prin cursuri de perfecţionare şi stagii de pregătire, organizate de federaţiile sportive naţionale împreună cu instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

SE COMPLETEAZA:

“si COSR”

“formarea continua a  instructorilor sportive prin Directiile Judetene pentru Sport si Tineret si Asociatiile Judetene pe ramura de sport”

DJST Bistrita

Se modifică astfel: „Formarea continuă a specialiştilor cu studii superioare se face în condiţiile legii. Formarea continuă a antrenorilor se face prin cursuri de perfecţionare şi stagii de pregătire, organizate de Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor în colaborare cu Federaţiile sportive naţionale şi/sau după caz cu instituţiile de învăţământ superior din domeniul educaţiei fizice şi sportului acreditate sau autorizate în condiţiile legii.”

În conformitate cu contractele semnate cu A.N.S.T., Federaţiile sportive naţionale au obligativitatea organizării în colaborare cu Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor a minim două cursuri de perfecţionare în fiecare an.

CNFPA

Modificare:

Pregătirea (nu formarea) continuă

FR Orientare

Art. 60. - (2)

Sistemul de clasificare şi promovare a antrenorilor se stabileşte prin statutul antrenorului, aprobat prin hotărâre a Guvernului

Art. 61. - (1)

Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, ai şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obţine carnetul de antrenor pe baza licenţei, diplomei sau a certificatului de absolvire, după caz, care atestă specializarea în ramura de sport respectivă

Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior ai şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate pot obţine carnetul de antrenor pe baza diplomei sau a certificatului de absolvire, după caz, care atestă specializarea în ramura de sport respectivă.

În acest moment trebuie corelate legislaţiile legate de învăţămîmtul superior şi sistemul Bologna şi Legea Sportului. Spre exemplu un alt absolvent de studii superioare de 3 ani şi apoi de masterat nu poate obţine carnetul de antrenor după cum susţine Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor.

DJST Suceava

Se modifică astfel: „Ocupaţia de antrenor se atestă cu carnetul de antrenor, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare.”

Modificarea a fost făcută în concordanţă cu proiectul de statut al antrenorului înaintat Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret de către Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi Federaţiile sportive naţionale, aflat în fază finală pentru a fi aprobat prin Hotărâre de Guvern.

CNFPA

Art 61

Alin nou

Absolventii Facultatilor de Ed. Fizica si Sport pot obtine categoriile de clasificare ca antrenor, daca absolva cursul de Master (aprofundarea intr-o disciplina sportiva)

Calitatea unui antrenor este asigurata si de valoarea studiilor sale

FR de Polo

Art. 61. - (2)

Carnetul de antrenor se eliberează de către Agenţia Naţională pentru Sport şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul antrenorilor, statutele şi regulamentele federaţiilor.

Carnetul de antrenor se eliberează la cerere, de Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în legislaţia în vigoare.

Federaţiile sportive nu au un sistem de formare a antrenorilor bine pus la punct,

ele fiind ONG –uri cu atribuţii naţionale şi nu instituţie a statului.

DJST Suceava

Se modifică astfel: Carnetul de antrenor se eliberează la cerere, conform prevederilor legale în vigoare şi poate fi obţinut de către:

a) Absolvenţii cursului de formare a antrenorilor organizat de către Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, în colaborare cu Federaţiile sportive naţionale;

b) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport acreditate sau autorizate în condiţiile legii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) Absolvenţii studiilor de masterat cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport organizate de instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

d) Absolvenţii altor cursuri de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani organizat de către alte instituţii de formare antrenori acreditate sau autorizate în condiţiile legii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

 e) Absolvenţii unor cursuri de formare a antrenorilor, cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, denumită în continuare U.E., sau al Spaţiului Economic European, denumit în continuare S.E.E., în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.”

Modificarea a fost făcută în concordanţă cu proiectul de statut al antrenorului înaintat Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret de către Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi Federaţiile sportive naţionale, aflat în fază finală pentru a fi aprobat prin Hotărâre de Guvern.

CNFPA

Art. 61. - (3)

Carnetul de antrenor atestă ocupaţia de antrenor, care se va exercita în condiţiile legii.

Se modifică astfel: „ Carnetul de antrenor se eliberează de către Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul antrenorilor, statutele şi regulamentele Federaţiilor sportive naţionale.”

În prezent eliberarea carnetelor de antrenor se face de către Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor.

CNFPA

Art. 62.

  În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesorii cu diplomă de licenţă sau de absolvire, antrenorii, instructorii şi managerii din domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate pentru asistenţă medicală, cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică, precum şi pentru alte ocupaţii complementare specificate în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 63.

Sportivii de performanţă beneficiază de drepturile de asigurare socială, de asistenţă socială, de asigurare socială de sănătate, precum şi de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condiţiile legii

Art. 63

Alin. nou

Asigurare sociala de sanatate timp de 12 luni dupa retragerea din activitate.

Cunoastem cu totii ca sportivii de performanta au un risc destul de ridicat de accidentare.  Sansele sportivilor  de a face fata,cu bine,riscurilor de accidentari la antrenamente si competitii este redus . In cazurile fericite , si destul de rare, cand un sportiv are incheiata o polita de asigurare dar aceasta este valabila pe perioada activarii la un club sportiv, daca intervine o accidentare ce nu –i mai da sportivului sansa sa-si mai reia activitatea competitionala atunci relatia  dintre sportiv si clubul sportiv inceteaza iar in cele mai dese cazuri acesta nu are posibilitatea financiara sa continue investigatia medicala necesara pentru ameliorarea sau disparitia problemei medicale aparute in timpul antrenamentelor sau al competitiiilor .

Avand in vedere cele mentionate mai sus fac precizarea ca le sustin in calitatea “omului de sport”si a fostului sportiv de performanta.

Sper ca propunerea sa fie benefica sportivilor in activitate si totodata propun persoanelor abilitate simplificarea sau completarea legii astfel incat esenta sa ramana aceeasi in cazul in care va fi luata in considerare.

DJST Galati

Art. 63

Alin. nou

Daca medicina sportiva constata ca sportivul de performanta nu isi mai poate continua activitatea datorita problemelor medicale aparute in timp si din cauza practicarii unei discipline sportive , atunci sportivul beneficiaza de tratamente si asistenta de sanatate gratuite , inclusiv interventii chirurgicale necesare pe tot parcursul vietii pana la ameliorarea sau inlaturarea acestora.

Art. 63

Alin. nou

Pentru constatarea problemelor medicale mentionate la alin nr. 2 se infiinteaza o comisie la nivelul Institututlui National de Medicina Sportiva .

Art. 63

Alin. nou

Fonduril necesare pentru drepturile prevazute in prezentul articol se aloca de la bugetul de stat si se platesc de M.E.C.T.S.

Art. 64. - (1)

Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale şi europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră

Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie la CM de seniori şi/sau o medalie de aur la CE de seniori, la o probă sportivă care a fost inclusă cel puţin o dată în programul JO clasice are dreptul la cerere la o rentă viageră.

Importanţa şi apropierea valorică a performanţelor de la campionatele de cele olimpice.

FR Haltere

Sportivul de performanta care a obtinut 5 medalii de aur la  probele individuale la campionatele mondiale de seniori are dreptul, la cerere si cu confirmarea rezultatelor de catre Ministerul Tineretului si Sportului, la o renta viagera echivalenta cu 1,5 salarii medii brute pe economie. Indiferent de numarul de medalii obtinute peste acest barem renta viagera va ramane aceeasi .

In cazul sportivilor neolimpici renta viagera se va acorda cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii :

-          Minim 3 medalii de aur obtinute la Campionatele Mondiale de seniori la care au participat in medie minim 25 de tari/campionat .

-          retragerea din activitatea sportiva la minim 30 de ani .

-          sa fi reprezentat Romania in calitate de component al lotului national minim 8 ani cumulat .

-          in cazul in care sportivul nu poate continua activitatea din motive medicale obiective renta viagera se acorda in orice moment, cu conditia indeplinirii baremului de performanta (minim 3 medalii de aur obtinute la Campionatele Mondiale de seniori la care au participat in medie minim 25 de tari/campionat) .

In vederea motivarii suplimentare a tinerilor in directia practicarii sportului de inalta performanta, dar si pentru a recompensa cu adevarat pe cei care indeplinesc criteriile draconice de mai jos ,

FR Kempo

Art. 64. - (1¹)

Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la campionatele mondiale şi/sau campionatele europene de seniori, la o probă sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.

Art. 64

(1²)

Sportivul de performanta care a obtinut 1 medalie de aur, 2 argint, 2 bronz la campionatele mondiale si 2 medalii de aur, 1 de argint, 1 bronz la campionatele europene la o proba sportiva de seniori neolimpica atat la individual cat si pe ecipa, la cerere pot beneficia de renta viagera.

Si acesti sportivi se pregatesc si muncesc ca si ceilalti sportivi medaliati la sporturile olimpice, mondiale sau europene, aducand totodata prin medaliile castigate faima si respect, ridicand faima Romaniei pe cele mai inalte culmi evitandu-se in acest sens discriminarea.

CS Chimia Rm Valcea

Art. 64. - (2)

Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.

Art. 64. - (3)

Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor

Art. 64. - (4)

Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a prezentei legi.

Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de împlinirea vârstei de 25 ani a sportivului retras.

În acest fel se previne abandonul timpuriu al performanţei sportive.

Până la vârsta de 25 ani sportivul trebuie să fie inclus într-o formă organizată de învăţământ superior.

DJST Suceava

Renta viagera se acorda incepand cu data de 1 ian. a anului urmator celui in care sportivul se retrage din activitate , dar nu mai devreme de implinirea varstei de 30 de ani.

Deoarece numarul de sportivi medaliati la Jocurile Olimpice si medaliati cu aur la Campionatele Mondiale si Campionatele Europene de seniori a scazut simtitor, este in beneficiul sportului romanesc pastrarea acestora o perioada cat mai indelungata in activitatea de performanta.

CS Botosani

Art. 64. - (5)

În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează:

   a)

   - 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice;

   - 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

   - 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;

   b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru următoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.

a) Completare:

-70% - prima medalie de bronz obtinuta la J.O., prima medalie de argint obtinuta la C. Mondiale

-60% prima medalie de bronz obtinuta la C. Mondiale sau prima medalie de aur obtinuta la C. Europene

Pentru a remedia inechitate facuta tuturor sportivilor medaliati cu argint si bronz la Campionatele Mondiale.

In cadrul C. Mondiale numarul de tari participante este egal cu cel al tarilor participante la J.O., criteriile de calificare fiind aceleasi, in schimb la C. Europene numarul de tari este doar de ¼ fata de C. Mondiale.

Nu intotdeauna un campion european reuseste sa se claseze pe pedoum la C. Mondiale.

CSM Brasov

Art. 64. - (6)

Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b).

Art. 64. - (7)

Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se alocă de la bugetul de stat şi se plătesc de Ministerul Tineretului şi Sportului

Art. 64. - (8)

Modalităţile de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 64. - (9)

Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plăteşte lunar în lei şi nu este impozabilă

Art. 64. - (10)

În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspendă

Art. 64

Alin 11

La art. 64, se introduce alin.11:”sportivilor de performanta legitimati, dupa implinirea varstei de 15 ani si pana la incetarea calitatii, li se va considera perioada asimilata conform legii sistemului national de pensii publice timpul cat au avut aceasta calitate, iar la determinarea puntajului lunar, se va adauga un spor pentru fiecare luna de activitate ca sportiv”.

Datorita expunerii la factori de risc, care poate conduce oricand sau in timp la imbolnaviri si datorita atragerii pentru sportiv – a unui comportament riscant permanent, cu consecinte imediate sau ulterioarea asupra securitatii si sanatatii in munca. Este corect astfel ca si sportivii sa beneficiezede drepturile acordate celorlalte categorii sociale pentru expunerea la factori de risc in conditii similare.

FR Oina

Art. 65. - (1)

Sportivii legitimaţi care participă în competiţii incluse în calendarul intern sau internaţional sportiv sunt obligaţi, după caz, să posede asigurarea în caz de accidente, în ramura de sport în care sunt legitimaţi.

Art. 65. - (2)

Cluburile sportive pot încheia, pentru sportivii lor legitimaţi, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competiţiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiţii.

Art. 65. - (3)

Pe durata convocării sportivilor în loturile naţionale ale României, obligaţia plăţii primelor de asigurare revine federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în care regulamentele internaţionale au alte prevederi. Aceeaşi obligaţie revine Comitetului Olimpic Român pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice sau la alte competiţii organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic.

Art. 65. - (4)

Prima de asigurare care urmează a fi stipulată în contractul de asigurare se stabileşte în limita bugetului anual propriu al structurilor sportive şi al Comitetului Olimpic Român

Art. 65

Alin nou

Sportivii legitimaţi care pe timpul participarii in competitiile sportive interne si internationale oficiale au suferit accidentari cu urmari ireversibile asupra sanatatii pot beneficia, la cerere si cu confirmarea federatiei sportive nationale, de o indemnizatie lunara egala cu valoarea salariului minim pe economie.

Fondurile necesare pentru plata indemnizatiei se aloca de la bugetul de stat si se platesc de MECTS.

Exista sportivi are au suferit asemenea accidentri inainte de aparitia Legii 69/2000, carora nu le-au fost incheiate contracte de asigurare cf.art.65 si care, din cauza urmarilor accidentului, au ramas cu sechele grave care i-au impiedicat sa continue activitatea sportiva. Din aceeasi cauza fostii sportivi nu-si pot gasi loc de munca sau nu pot presta activitati care sa le asigure veniturile necesare traiului. Caz concret: MIRCEA MARIAN- fost boxer

DJST Alba

Art. 66.

- Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază şi de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.

Art. 67. - (1)

Veniturile, indiferent de sursă, şi cheltuielile de orice natură ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

Art. 67. - (2)

Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel:

   a) potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

   b) potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ, de utilitate publică;

   c) în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice, pentru alocaţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale, acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale structurilor sportive de drept public, precum şi pentru veniturile proprii ale acestora.

Art. 67. - (3)

Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:

   a) venituri proprii;

   b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică;

   c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale şi locale;

   d) alte surse.

Art. 67. - (4)

Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează:

   a) de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;

   b) de organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public

Art. 67. - (5)

Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe locale.

Structurile sportive fara scop lucrativ sunt scutite de impozite si taxe locale. Sunt exceptate de la plata impozitelor si taxelor locale si spatiile si bazele sportive in care isi desfasoara activitatea sportiva,  cluburile   sportive  care functioneaza in baza dispozitiilor prezentului act normativ.

AFAN

(5) Structurile sportive fără scop lucrativ şi C.O.S.R. sunt scutite de impozite şi taxe locale.

Vezi modificări Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal

DJST Constanta

FR Atletism

COSR

Structurile sportive fără scop lucrativ și Comitetul Olimpic și Sportiv Român sunt scutite de impozite şi taxe locale.

Vezi modificări Legea nr. 571 din 2003, privind Codul fiscal.

FR Rugby

Art. 67. - (6)

Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor

Dispozitiile legale prevazute la pct. 5-9 din tabelul de mai sus au devenit inaplicabile, tinand cont de interpretarea data acestora urmare controalelor efectuate de organismele abilitate Se propune consultarea Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste aplicabilitatea dispozitiilor respective astfel incat  sa se evite de catre entitatile in cauza incalcarea legii ca urmare a existentei unor dispozitii contradictorii ( vezi normele privind finantele publice). 

CSN Snagov

Art. 68.

   Abrogat prin litera m) din Legea nr. 414/2002 începând cu 01.07.2002.

1. Veniturile obţinute din transferurile sportivilor sunt neimpozabile şi nu fac parte din categoria veniturilor pentru care se datorează TVA.

(2)Structurile sportive cu personalitate juridică fără scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puţin 80% din veniturile obţinute din orice sursă în scopul realizării obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotări, precum şi pentru cheltuieli de funcţionare.

(3)Societăţile comerciale sportive pe acţiuni sunt scutite de orice impozite faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetele locale pentru activităţile economice legate exclusiv de obiectul lor social, în condiţiile prevăzute la art. 31 alin.(1), astfel:

a)100% pe o perioadă de un an calendaristic de la data adoptării acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de înmatriculare de către registrul comerţului;

b)50% pentru încă 2 ani calendaristici următori perioadei prevăzute la lit. a).

(4)Profitul obţinut de societăţile comerciale sportive pe acţiuni din alte activităţi comerciale, care este destinat în exclusivitate finanţării activităţilor sportive, este scutit de impozit, în condiţiile prevăzute la alin. (3).

(5)Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal şi cele realizate pentru promovarea şi dezvoltarea activităţilor sportive neprofesioniste din propria structură.”

FRF

Art. 69. - (1)

Structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic Român, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz

Art. 69. - (2)

Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul şi volumul activităţilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanţarea programelor, defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite şi controlul financiar se fac în condiţiile legii.

Art. 69. - (3)

Prevederile contractului au putere deplină pentru cele două părţi, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar şi administrativ.

Art. 69. - (4)

Structurile sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de venituri, astfel:

   a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale simpatizanţilor;

   b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;

   c) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate;

   d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole;

   e) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

   f) indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive;

   g) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor.

e) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrin=moniul acestora, inclusiv veniturile realizate din inchirierea bunurilor aflate in domeniul public al astatului si in administrarea structurilor sportive de drept public;

o sursa de finantare importanta a cluburilor sportive o reprezinta veniturile obtinute din inchirierea bunurilor apartinand domeniului public. Procentul prevazut la art. 16 alin (2) din Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, intre 20%/50% este nesemnificativ, in raport cu cheltuielile cu organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de inchiriere, cehltuirea administratiei spatiilor cu impozitele pe cladiri datorate.

CSM Sibiu

Litera noua

h) Alte surse de venituri, finantarea activitatii sportive, de orice categorie, din contrabanda de tigari si alcool.

Ar fi o sursa de venit substantiala tinand seama de amplaorea acestui fenomen si educatie pentru sportivi.

CSM Danubiu Tulcea

Art. 69. - (5)

Veniturile obţinute din activităţile structurilor sportive de drept public se gestionează şi se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat

Dispozitiile legale prevazute la pct. 5-9 din tabelul de mai sus au devenit inaplicabile, tinand cont de interpretarea data acestora urmare controalelor efectuate de organismele abilitate Se propune consultarea Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste aplicabilitatea dispozitiilor respective astfel incat  sa se evite de catre entitatile in cauza incalcarea legii ca urmare a existentei unor dispozitii contradictorii ( vezi normele privind finantele publice). 

CSN Snagov

Art. 69

Alin nou

6) Prin derogare de la prevederile art 16 alin 2) din Legea nr. 213/1998, in cazul in care contractul  de inchiriere se incheie de catre titularul dreptului de administrare, acesta are dreptul sa incaseze, sa retina si sa utilizeze, in totalitate, la nivelul structurii respective, sumele reprezentand contravaloarea chiriei, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.

CSM Sibiu

Art. 70. - (1)

Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive din:

   a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală;

   b) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii;

   c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice;

   d) donaţii şi sponsorizări;

   e) alte venituri, în condiţiile legii;

   f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent.

   g) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 începând cu 26.06.2009

1% din impozitul pe dividende, datorat de contribuabili cu destinatie expresa pentru reabilitare, dotarea bazelor sportive proprii, ale C.O.S.R. şi ale structurilor sportive de utilitate publică, precum şi pentru finanţarea evenimentelor sportive organizate în acestea.

DJST Constanta

FR Atletism

COSR

C) 2% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru carburanţi, ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice.

Creşterea surselor de finanţare a activităţilor sportive.

FR Haltere

Art. 70. - (2)

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive de interes local din:

   a) alocaţia bugetară anuală stabilită de administraţia publică centrală şi locală;

   b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului respectiv;

   c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judeţului respectiv;

   c¹) veniturile obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de activitate ale unităţilor de administrare a bazelor sportive;

   d) donaţii şi sponsorizări;

   e) alte venituri, în condiţiile legii;

   f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent.

   g) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

SE COMPLETEAZA:

g) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora in parteneriat public privat

“h. venituri obtinute din activitati  economice realizate cu scopul si obiectul de activitate al UABS in conditiile legii.

i. taxa anuala de obtinere a avizului de functionare a bazelor sportive de drept public si privat din judet.

Cu cat se construieste mai mult cu atat trebuie sa avem fonduri mai mari si pentru constructii baze sportive

DJST Bistrita

Introducerea unei noi litere h)  cu urmatorul continut :”100% din veniturile realizate din inchirierea spatiilor pentru activitati sportive sau alte activitati economice”

Asigurarea unor venituri suplimentare destinate exclusiv activitatilor sportive sau modernizarii bazelor sportive avute in administrare de catre Directiile judetene pentru Sport si Tineret

DJST Buzau

Dispozitiile legale prevazute la pct. 5-9 din tabelul de mai sus au devenit inaplicabile, tinand cont de interpretarea data acestora urmare controalelor efectuate de organismele abilitate Se propune consultarea Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste aplicabilitatea dispozitiilor respective astfel incat  sa se evite de catre entitatile in cauza incalcarea legii ca urmare a existentei unor dispozitii contradictorii ( vezi normele privind finantele publice). 

CSN Snagov

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi asigură sursele pentru finanţrea activităţilor de interes local din:

a.) alocaţia bugetară anuală stabilită de administraţia publică centrală şi locală. Administraţia publică locală, stabileşte sumele alocate susţinerii activităţii sportive din judeţ, odată cu aprobarea bugetului local, iar sumele vor fi evidenţiate distinct, pentru susţinerea activităţilor sportive de performanţă, sport pentru toţi şi sport pentru persoane cu handicap, iar aceste acţiuni se derulează exclusiv prin direcţiile judeţeene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti.

Este nevoie de includerea acestor precizări pentru a exista o reglementare unitară pe întreaga ţară, deoarece în acest moment, alocarea sumelor în judeţ se desfăşoară în mai multe forme, iar sumele uneori sunt alocate acelor structuri sportive sau sportivi, care nu realizează performanţe sportive deosebite. Totodată este necesară elaborarea unei metodologii de alocare a sumelor destinate susţinerii activităţii pe bază de criterii de performanţă.

DJST Harghita

Art. 71. - (1)

Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din:

   a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz;

   b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

   c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii;

   d) donaţii şi sponsorizări;

   e) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 începând cu 26.06.2009.

   f) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive pentru copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile şcolare;

  g) alte venituri, în condiţiile legii;

   h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

   i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

e) 20% din încasările realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de competiţii de gen pentru ramura respectivă, organizate în campionatele naţionale din alte ţări, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în "Cupa României"

FRF

...sume destinate pentru dotarea federatiilor sportive nationale inscrise in contractele incheiate cu organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz

Sustinerea activitatii loturilor nationale si olimpice cu materiale de concurs de natura mijloacelor fixe

FR Bob si Sanie

Art. 71. - (2)

Sursele de finanţare a cluburilor sportive provin din:

   a) subvenţii de la bugetul de stat şi bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administraţiei publice centrale şi/sau locale în subordinea cărora se află, precum şi de organele administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

   b) sume destinate finanţării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organele administraţiei publice locale, după caz;

   c) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură directă cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

   d) cotizaţii, contribuţii şi penalităţi aplicate membrilor săi, sportivilor, antrenorilor şi celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

   e) sume obţinute din transferurile sportivilor;

   f) donaţii şi sponsorizări;

   g) alte venituri, în condiţiile legii;

   h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

   i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

j) venituri obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive.

Art. 71. - (3)

Sursele de finanţare a asociaţiilor sportive fără personalitate juridică se asigură prin:

   a) aportul membrilor;

   b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor în cadrul cărora s-au constituit;

   c) alte surse.

Art. 72.

Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, se asigură din:

   a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei publice locale, după caz;

   b) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

   c) veniturile obţinute din activităţile economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

   d) donaţii şi sponsorizări;

   e) alte venituri, în condiţiile legii;

   f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent

Art. 72. „Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, se asigură din:

    …….

„g) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi externe ale sportivilor, cuvenite şi constituite la nivelul federaţiilor sportive naţionale.”

Lipsa posibilităţilor reale de finanţare a asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport în ceea ce priveşte cheltuielile funcţionale, organizarea şi desfăşurarea de acţiuni sportive, a cofinanţării unor programe de finanţare nerambursabilă, impune ca federaţiile sportive naţionale să sprijine din punct de vedere financiar aceste structuri sportive care, cu excepţia asociaţiilor judeţene de fotbal, sunt lipsite de posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în condiţii optime.

DJST Vrancea

f) Investitiile in sustinerea programelor sportive prin donatii si sponsorizari sunt scutite sau deductibil fiscal.

Clubul Sporturilor tehnico aplicative Bucuresti

g) 0,5 % din încasările autorităţilor publice locale reprezentând taxa pe spectacole şi manifestări sportive”

FRF

h)“0,3 % din încasările autorităţilor publice locale reprezentând taxa de emitere a certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construcţie, întreţinere, reabilitare, modernizare şi dotare a bazelor sportive

FRF

Art. 73. - (1)

Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni realizează venituri proprii din activităţile prevăzute la art. 31 alin. (1).

Art. 73. - (2)

Gestionarea patrimoniului propriu şi exerciţiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societăţile comerciale.

Art. 74.

- Sursele de finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:

   a) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

   b) veniturile obţinute din activităţile realizate în legătură directă cu statutul şi obiectul de activitate ale acestora;

   c) donaţii şi sponsorizări;

   d) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 începând cu 26.06.2009.

   e) 5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competiţiile sportive oficiale organizate de ligă;

   f) 2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclamă, publicitate şi drepturi TV;

   g) alte venituri, în condiţiile legii;

   h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

“20% din încasările nete rămase după deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competiţiei sportive profesioniste respective”

FRF

Art. 75.

- Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic Român se constituie din:

   a) sume de la bugetul de stat;

   b) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive;

   c) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii;

   d) donaţii şi legate;

   e) sponsorizări;

   f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a emblemei Comitetului Olimpic Român şi a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice;

      g) contribuţii din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii Olimpice;

   h) venituri din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în condiţiile legii;

   i) alte venituri, conform legislaţiei în vigoare;

   j) sume rămase din exerciţiul financiar precedent;

   k) o pătrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).

Art.75, c): 5% din încasările realizate de Compania Naţională Loteria Română.

DJST Constanta

FR Atletism

COSR

Observatie: Art. 20.3 devine superfluu.

INCS

Art. 75

Litere noi

Art.75,

l) 20% din încasările autorităţilor publice locale reprezentând taxa pe spectacole şi manifestări sportive, cu destinaţie expresă către filialele locale ale Academiei Olimpice Române şi asociaţiile judeţene, pe ramuri de sport;

m) 10% din încasările autorităţilor publice locale reprezentând taxe de emitere a certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construcţie, cu destinaţie de construcţie, întreţinerem reabilitare, modernizare şi dotarea bazelor sportive, cu destinaţie expresă către filialele locale ale Academiei Olimpice Române şi asociaţiile judeţene, pe ramuri de sport;

Legea nr.273 din 2006, privind finanţele publice locale. La Anexa nr.2 – „Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale”, litera b a capitolului2, punctul 9 – „Servicii recreative şi sportive: - sport”, va fi marcată cu însemnul „***”. Se va introduce un nou paragraf explicativ marcat cu însemnul „***”, după paragraful existent marcat cu însemnul „**”, cu următorul conţinut: „În această categorie se includ şi sumele datorate C.O.S.R. stabilite conform art.75, litera l) şi litera m) din Legea nr.69 din 2000, privind educaţia fizică şi sportul.”

DJST Constanta

FR Atletism

COSR

Art. 76.

Abrogat prin litera c) din Legea nr. 241/2007 începând cu 27.07.2007

Art.76. M.E.C.T.S. şi C.O.S.R. sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru importul, precum şi de la plata TVA pentru achiziţiile de bunuri şi servicii, în legătură cu participarea la competiţiile internaţionale oficiale: Jocurile Olimpice, Jocurile Olimpice de Tineret, campionate şi cupe mondiale şi europene.

Vezi modificări Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal

DJST Constanta

FR Atletism

COSR

Reintroducerea scutirii de la plata taxelor vamale, precum si de la plata TVA pt. Importul de echipament sportiv si materiale sportive, instalatii si aparatura specifica

Sumele mari de plata la astfel de importuri genereaza disfunctionalitati in activitatea bugetata a federatiilor, cluburilor s.a.

Vezi modificări Legea nr. 571 din 2003, privind Codul fiscal

FR Rugby

Art. 77.

Abrogat prin linia din Ordonanţa nr. 7/2001 începând cu 01.01.2002

La Art.77, se introduce lit.c): “50% pentru sportivii care se claseaza  pe podiumul de premiere la competitiile nationale de oina”

Se impune si se cuvine recompensarea practicantiilor jocului de oina datorita aportului lor la conservarea, dezvoltarea si pastrarea traditiilor neamului si spiritului sportului national, fiind necesara recunoastera acestui aport si din punct de vedere financiar

FR Oina

Art. 78. - (1)

În sensul prezentei legi baza materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, precum şi amenajările, instalaţiile şi construcţiile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie fizică şi sport.

Art. 78. - (2)

Bunurile menţionate la alin. (1) aparţin, după caz, proprietăţii publice sau private

Art. 78. - (3)

Bazele sportive din domeniul public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Art. 78¹.

Autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare de funcţionare.

Autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care deţin baze şi/sau instalaţii sportive de interes local  au obligatia sa solicite din partea directiei judetene pentru sport si Tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizatia de functionare.

Consideram ca acest lucru este necesar in vederea intocmirii registrului bazelor sportive la nivel local. Conform prevederilor actuale, in registrul bazelor sportive trebuie sa fie inregistrate doar bazele sportive omologate.

DJST Alba

Art. 79. - (1)

Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.

Nu se poate face schimbarea destinatiei sau desfintarea bazei sportive sau a unui complex sportiv national apartinand domeniului public al statului sau a altor unitati sau baze sportive.

Exceptie: Aceasta modificare sau schimbare de destinatie se poate face prin Hotarare de Guvern numai dup ace a fost construita si data in folosinta o noua baza sportiva.

Motivam aceasta propunere si modificare prin faptul ca la mahoritatea  bazelor sportive care au fost scoase din patrimonial Ministerului Tineretului si Sportului, ANST, Agentiei Nationale pentru Sport si transferate altor institutii au ajuns intr-o stare avansata de degradare si nu au fost construite alte baze in loc conform art. 79 al 1.

CSN Izvoru Muresului

Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului, si cu asigurarea imediata a altor baze sportive similare noi, déjà construite.

Hotararea nr. 1072/2009 ne-a afectat negativ activitatea, fiind deposedati de propriile baze sportive fara a ni se pune la dispozitie altele similare.

“...garantia construirii altor baze sportive similare”, nu prevede orizontul in timp in care acestea vor fi puse la dispozitie in locul celor a caror destinatie se schimba.

CS Petrolul Ploiesti

Art. 79. - (2)

Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului.

Art. 80. - (1)

Baza materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului şi Sportului

Art. 80. - (2)

Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. În acelaşi timp se reintegrează fără plată şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificările şi completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol.

Dispozitiile legale prevazute la pct. 5-9 din tabelul de mai sus au devenit inaplicabile, tinand cont de interpretarea data acestora urmare controalelor efectuate de organismele abilitate Se propune consultarea Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste aplicabilitatea dispozitiilor respective astfel incat  sa se evite de catre entitatile in cauza incalcarea legii ca urmare a existentei unor dispozitii contradictorii ( vezi normele privind finantele publice). 

CSN Snagov

Art. 80. - (3)

Abrogat prin litera a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2010 începând cu 01.07.2010

Art. 80 (3) „Se constituie la nivelul fiecărui judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti, Comisia pentru reintegrarea în patrimoniul sportiv a bazei materiale pentru activitatea sportivă, formată din reprezentanţi ai instituţiei prefectului, direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, ai direcţiilor judeţene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ai oficiilor judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară, ai inspectoratelor judeţene de poliţie precum şi ai  direcţiilor judeţene a finanţelor publice. Normele privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

Problemele bazei materiale pentru activitatea sportivă care s-a aflat, înainte de anul 1989, în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie fizică şi Sport persistă din punct de vedere juridic actual, situaţie care creând o stare de incertitudine nu face decât să îndepărteze dezideratul de reintegrare a acestuia în patrimoniul statului şi în administrarea succesorului de drept, A.N.S.T. Pe de altă parte, eforturile financiare şi nu numai,  din partea D.J.S.T.-urilor, a cluburilor sportive departamentale, etc. generate de acţiuni în justiţie, acţiuni ale căror finalitate presupun un anumit grad de incertitudine, determină luarea măsuri concrete, ferme şi concertate la nivelul întregii ţări, pentru ca patrimoniul sportiv să fie redat cu adevărat sportului.

DJST Vrancea

Art. 80. - (4)

Abrogat prin litera a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2010 începând cu 01.07.2010.

Art. 80. - (5)

Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) şi (2), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport, sunt obligaţi să pună la dispoziţie împuterniciţilor acesteia toate documentele care atestă proprietatea, evidenţele contabile, precum şi documentele necesare, în vederea înregistrării. Agenţia Naţională pentru Sport, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxă de timbru.

Art. 80. - (6)

Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevăzute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru şi cererile de chemare în judecată privind acţiuni în prestaţie tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciară înaintate de instituţiile sau persoanele prevăzute la alin. (5).

“(6) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor, tarifelor si a altor preturi reprezentand contravaloarea acestor prestari de servicii, prevăzute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru şi cererile de chemare în judecată privind acţiuni în prestaţie tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciară înaintate de A.N.S.T., de complexurile sportive naţionale, cluburile sportive din subordinea sa, direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.”

Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara considera ca taxele, despre care se face vorbire in textul de lege nu sunt acelasi lucru cu “tarifele” prevazute in Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 371/2007 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de ANCPI si unitatile sale subordinate. Astfel, suntem obligate sa platim aceste tarife, pentru ca nu sunt considerate taxele prevazute in textul de lege actual al Legii ed. fiz. si sportului nr. 69/2000 modificat si completata.

DJST Dolj

Art. 80. - (7)

Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxă de timbru.

Toate actiunile MTS(ANST) si DJST sa fie scutite de taxa de timbru

Suntem obligati sa platim sume mari de bani ca taxe de timbru pentru litigiile pe care le avem, bani care nu sunt prevazuti in buget, drept pentru care pierdem procese din cauza neachitarii taxei de timbru

DJST Valcea

„ (7) Acţiunile formulate in justitie (revendicare imobiliara, constatare drept patrimonial, nulitate sau anulare, reziliere, rezolutiune acte juridice patrimoniale), de A.N.S.T. şi de direcţiile pentru sport si tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,  sunt scutite de taxă de timbru.”

Alin. (7) al Articolul 80 actual se refera la actiunile in justitie formulate in aplicarea prevederilor alin. (1) si (2) ale aceluiasi articol, prevederi depasite.

In prezent exista alte situatii de drept privind patrimoniul, care prin modificarea acestui aliniat (7) pot scuti ANST si directiile pentru sport si tineret judetene de taxele de timbru prevazute si foarte oneroase pentru bugetul institutiilor

DJST Salaj

Art. 80. - (8)

În condiţiile alin. (7) şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportivă

Art. 80. - (9)

Ministerul Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Art. 80. - (10)

Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice, înfiinţate prin hotărâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizează şi funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

Art. 80. - (11)

Unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, funcţionează ca unităţi fără personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea bazelor sportive de interes naţional, precum şi prestarea de servicii pentru activitatea sportivă şi de tineret

Art. 80. - (12)

Sursele de finanţare a complexurilor sportive naţionale provin din:

   a) subvenţii de la bugetul de stat;

   b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de activitate ale acestora;

   c) donaţii şi sponsorizări;

   d) alte venituri, în condiţiile legii;

   e) sume rămase din venituri extrabugetare din exerciţiul financiar precedent.

   f) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

Accesarea de fonduri europene prin comunitatea locala.

Imbunatatirea facilitatilor pentru intreprinzatorii ce doresc a face sponsorizari.

C.S.N.-urile nu sunt eligible (masura 322)

CSN Snagov Nicolae Navasart

Art. 80. - (13)

Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale şi a unităţilor judeţene de administrare a bazelor sportive se gestionează şi se utilizează integral la nivelul unităţilor respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.

Dispozitiile legale prevazute la pct. 5-9 din tabelul de mai sus au devenit inaplicabile, tinand cont de interpretarea data acestora urmare controalelor efectuate de organismele abilitate Se propune consultarea Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste aplicabilitatea dispozitiilor respective astfel incat  sa se evite de catre entitatile in cauza incalcarea legii ca urmare a existentei unor dispozitii contradictorii ( vezi normele privind finantele publice). 

CSN Snagov

Veniturile obtinute din activitatea complexurilor nationale si a unitatilor judetene de administrare a bazelor sportive, inclusive sumele incasate din inchirierea sau concesionarea de bunuri imobile se gesioneaza si se utilizeaza integral la nivelul unitatilor respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afetarea alocatiilor de la bugetul de stat

In prezent in Legea nr. 213/1998 la art. 16 se prevede ca sumele incasate din inchirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publica se fac, dupa caz, venit la bugetul de stat sau bugetele locale

CSN Lia Manoliu

Art. 80. - (14)

Comitetul Olimpic Român şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, pot primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 80. - (15)

Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, după caz, în condiţiile legii.

Art. 81. - (1)

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurală suprafeţe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educaţiei fizice şi sportului comunitar.

SE COMPLETEAZA:

“Respectand prevederile UE intre 9-12 m² de baza sportive amenajata pentru fiecare locuitor si obligativitatea obtinerii avizelor de conformitate  din partea DJST si DJMB”

I.Q comunitar

DJST Bistrita

Art. 81. - (2)

Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condiţiile legii.

SE COMPLETEAZA:

“au obligativitatea de a sprijini proiectele publice sau private ce vin in sprijinul dezvoltarii bazelor sportive de la nivelul comunitatilor locale”

DJST Bistrita

Art.81, alin.(2) -Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condiţiile legii, şi în cazul în care acestea nu sunt în administrarea lor.

Conform Legii 500/2002 privind finanţele publice nu se pot acorda fonduri altor ordonatori de credite

( daca bazele ar trece in administrarea APL , acest fapt  ar conduce la majorarea tarifelor deoarece acestea ar fi autofinantate, ceea ar defavoriza practicarea sportului atât de masă cât şi de performanţă)

DJST Arad

Art. 82.

- Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Român, federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care deţin bazele sportive nautice au dreptul de folosinţă gratuită şi prioritară a luciului de apă pentru activitatea de pregătire şi competiţională.

Completare:

MECTS va pune la dispozitia federatiilor nationale, salile de sport din scoli, in limita timpului disponibil, altul decat cel destinat procesului de invatamant.

Federatiile Sportive vor aea spatii si timp suplimentar de pregatire, iar Scolile vor dispune de fonduri suplimentare pentru activitatile proprii

FR de Aikido

Art. 83.

- Regimul de gestionare şi administrare a bunurilor mobile şi imobile, achiziţionate ca urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza contractului încheiat între părţi.

Art. 83¹.

   - Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.

Art. 83².

- Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidenţiate în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport au obligaţia obţinerii anuale a autorizaţiilor de funcţionare, conform prevederilor legale, şi sunt scutiţi de plata tuturor taxelor necesare obţinerii acestor autorizaţii

Art. 84. - (1)

Activitatea sportivă în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate în toate locurile în care se desfăşoară astfel de acţiuni

Art. 84. - (2)

Modalităţile concrete de acţiune în acest domeniu, pe plan naţional şi local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenţiei europene privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.

Art. 85. - (1)

Se înfiinţează Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport, ca organism de reglementare, control şi supraveghere, format din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai ligilor profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 85. - (2)

Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport are, în principal, următoarele atribuţii:

   a) stabileşte normele obligatorii privind organizarea spectacolelor şi manifestărilor sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia desfăşurării acestora;

   b) supraveghează şi controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate şi aplicate de organizatorii de spectacole sportive şi de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfăşoară aceste spectacole;

   c) stabileşte şi aplică sancţiuni, altele decât cele cuprinse în statutele şi în regulamentele structurilor sportive;

   d) ia măsuri pentru prevenirea violenţei fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.

Art. 85. - (3)

Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Acţiune Împotriva Violenţei în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului

Art. 86. - (1)

Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi vor desfăşura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica sportivă.

Art. 86. - (2)

Pentru punerea în aplicare a politicii şi acţiunilor cuprinse în Programul naţional antidoping se înfiinţează Agenţia Naţională Antidoping, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat

Art. 86. - (3)

Agenţia Naţională Antidoping elaborează şi pune în aplicare Programul naţional antidoping, conform prevederilor Convenţiei antidoping a Consiliului Europei, Agenţiei Mondiale Antidoping şi Codului mondial antidoping. Programul naţional antidoping se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Art. 86. - (4)

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale Antidoping se stabilesc prin hotărâre a Guvernului

Art. 86. - (5)

Normele tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping şi sancţiunile care se aplică pe linie de sport persoanelor dovedite că sunt implicate în cazuri de dopaj sunt în conformitate cu reglementările federaţiilor sportive internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping

Art. 87.

- Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz

Art. 88.

   - Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

   a) încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de către organizatori a participării la competiţiile sportive oficiale înscrise în calendarele federaţiilor sportive naţionale pe ramuri de sport;

   b) participarea la activităţile sportive organizate a sportivilor care nu prezintă avizul medical, conform prevederilor art. 55;

   c) prezentarea unor declaraţii sau documente inexacte în baza cărora s-a operat înscrierea la competiţii potrivit prevederilor lit. a) este sancţionabilă cu amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune;

   d) îngrădirea de către deţinătorii de baze sportive a accesului celor îndreptăţiţi să le utilizeze;

   e) organizarea manifestărilor sportive fără a asigura condiţiile prevăzute prin regulamentul federaţiei sportive naţionale respective;

   f) administrarea necorespunzătoare a bazelor şi a instalaţiilor sportive de către deţinătorii acestora sau de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă asupra lor, sancţionabilă cu amendă, potrivit legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;

   g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele şi autorizaţiile de funcţionare;

   h) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Tineretului şi Sportului.

   i) neachitarea contravalorii timbrului olimpic către Comitetul Olimpic Român;

       j) neînregistrarea bazelor sportive în Registrul bazelor sportive;

   k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit. g).

   l) nerespectarea prevederilor art. 55 alin. (4).

Art. 88. - Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

Se elimina lit. k)

Se propune eliminarea textului, urmare abrogarii dispozitiilor de la lit. g) a alin. (1) al art. 70, prin OUG 77/2009

CSN Snagov

Art. 88

Lit noua

De introdus litera m) :

“m) orice actiune de schimbare  sau desfiintare de baze sportive aparţinând

domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale sau societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului.”

Schimbarea sau desfiintarea bazelor sportive sa fie considerata contraventie

DJST Dolj

Art. 88¹.

- În situaţii deosebite de încălcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Agenţia Naţională pentru Sport poate dispune convocarea adunării generale extraordinare pentru structurile de utilitate publică.

Completare:

In situtatii deosebite de incalcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, ANST poate dispune de convocarea Adunarii generale extraordinare si suspendarea finantarii pana la clarificarea si remedierea acetora pentru structurile de utilitate publica.

Datorita numeroaselor incalcari de statut ce afecteaza grav activitatea structurilor private de drept public.

CSM Brasov

Art. 89. - (1)

Contravenţiile prevăzute la art. 88, săvârşite de persoanele fizice şi persoanele juridice, se sancţionează după cum urmează:

   a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

   b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f), i), j) şi l);

       c) cu amendă de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);

   d) cu amendă de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevăzute la art. 88 lit. k).

Art. 89. - (1) Contraventiile prevazute la art. 88, savarsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

Se elimina lit.d)

Se propune eliminarea lit. d) urmare abrogarii dispozitiilor de la lit. g) a alin. (1) al art. 70, prin OUG 77/2009 si, implicit, a lit. k) de la art. 88.

CSN Snagov

Art. 89

Lit noua

De introdus lit.e)  care sa prevada cuantumul amenzii pentru aceasta contraventie 

Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale (Art. 79), este sanctionata numai prin  reintoarcerea de drept a bazelor şi/sau instalaţiilor sportive în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale (Art. 92 alin. (2)).

DJST Dolj

Art. 89. - (2)

Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului

Art. 90.

- În cazul săvârşirii repetate a contravenţiilor prevăzute la art. 88, pe lângă amendă se vor aplica şi sancţiunile specifice autorităţii disciplinare în sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.

Art. 91. - (1)

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 89 se fac de:

   a) personalul autorizat din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport;

   b) directorii direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau/şi a municipiului Bucureşti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorială aferentă;

   c) alte persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

Art. 91. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 89 se fac de:

b) directorii directiilor pentru tineret si sport judetene sau/si a municipiului Bucuresti, pentru asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport si cluburile sportive din raza administrativ-teritoriala aferenta;

Corelarea cu prevederile propuse la art. 20 alin.(1) lit. h)

CSN Snagov

Art. 91. - (2)

Persoanele autorizate prevăzute la alin. (1) constată încălcările legii şi aplică sancţiuni în raport cu gravitatea lor, pe bază de proces-verbal. Amenzile se constituie în alte venituri la bugetul Agenţiei Naţionale pentru Sport, respectiv al direcţiilor de sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Art. 92. - (1)

Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 92. - (2)

Nerespectarea dispoziţiilor art. 78¹ şi 79 de către autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive, prin schimbarea destinaţiilor acestora, se sancţionează prin reîntoarcerea de drept a bazelor şi/sau instalaţiilor sportive în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale

“(2) Nerespectarea dispoziţiilor art. 78^1 şi 79 de către autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive, prin schimbarea destinaţiilor acestora, se sancţionează prin reîntoarcerea de drept a bazelor şi/sau instalaţiilor sportive în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale si refacerea  bazei sportive asa cum era la momentul schimbarii destinatiei sau a desfiintarii.”

Numai masura reintoarcerii bazelor si/sau  instalatiilor sportive dupa ce le-a fost schimbata destinatia sau au fost desfiintate nu este suficienta, ar presupune un efort financiar deosebit din partea statului sau unităţilor administrativ-teritoriale pentru readucerea lor in situatia initiala si repunerea in circuit ca baze sportive

DJST Dolj

Art. 93.

- Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (7) determină nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive în culpă.

Art. 94.

- În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.

   *) Potrivit art. unic din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 240/2000, termenul prevăzut la art. 94 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, se prorogă la data de 31 decembrie 2001.

Art. 95.

- Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice

Art. 96.

- În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 97. - (1)

Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 97. - (2)

La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie contrară se abrogă

Articole noi

In colaborare MECTS, avand in vedere ca s-a coborat cu educatia fizica si la clasele I-IV, ar trebui sa se faca posibila cresterea normelor.

In Legea Sportului ar trebui introdus si un articol care sa se refere la nutritie si la obligativitatea informarii sportivilor despre modul sanatos de hrana si despre importanta alimentatiei in procesul de pregatire sportiva(nutritionisti, pliante, campanii

O alta mare problema cu care se confrunta sportul romanesc este aceea ca la ora actuala nu putem face legatura intre copilul de la tara si sport.

Daca se poate insera in textul Legii 69/2000 si prevederea expresa a respectarii dorintei elevilor care vor sa faca la orele optionale educatie fizica sau o ramura sportiva.

Legea educatiei fizice si sportului ar trebui sa contina niste prevederi care sa ajute la dezvoltarea si raspandirea tuturor ramurilor sportive.

Avem o problema atunci cand ANST ne intreaba cate structuri sportive avem in judet, pentru ca atunci cand se infiinteaza o structura noua, ea nu trebuie sa treaca pe la DJST si dupa notariat, judecatorie, ea vine direct la ANST pentru a elibera C.I.S.

Nu se poate sa spunem ca se face educatie fizica la clasele I-IV, dar nu mai angajam profesori sau sa crestem numarul de ore al celor angajati.

O alta problema o avem si la clasele mai mari, la care nu avem decat o ora de educatie fizica pe saptamana si doua ore pentru echipele reprezentative ale scolilor.Legat de aceste doua ore pe saptamana precizam ca ele se adreseaza doar celor aproximativ 100 de elevi din echipele reprezentative ale scolii si nu celor 1000 de elevi cati sunt in acea scoala.De aici rezulta ca 900 fac doar o ora de educatie fizica pe saptamana.

Exista baze materiale, exista profesori, dar nu exista interes.

Consider ca D.J.S.T. ar trebui sa aiba o putere mult mai mare in controlul acestor scoli, care nu fac nimic pentru copiii din zonele rurale(ex. fostul CJEFS)

La aceasta data elevii nu pot sa dispuna liber de orele optionale si sunt fortati sa faca alta materie.Dece sa nu faca optional baschet?

Nu este normal ca la Rm. Valcae sa nu se faca inot, gimnastica, rugby etc. Si de aici pot aparea viitori campioni pe aceste ramuri, chiar daca la inceput ar trebui investiti niste bani pentru dezvoltarea unor astfel de ramuri sportive. Ba mai mult, prin raspandirea tuturor sporturilor in toata tara, ar creste baza de selectie si s-ar da de lucru fostelor glorii ale sportului, care ar putea sa predea la aceste catedre.

Astfel, noi nu avem cum sa stim ca intr-o anumita comuna a mai aparut o structura sportiva, iar cand suntem intrebati de ANST nu stim de existenta ei.

Ar fi normal sa dam si noi u aviza sau sa ii obligam sa vina la DJST sa anunte ca s-au infiintatt, pentru a putea sa ii sprijinim si sa ii luam in evidenta.

DJST Valcea

TITLUL II

La TITLUL II: Organizarea educatiei fizice si sportului, se introduce un nou capitol:„Redescoperă oina”cu urmatorul continut:

„Art :

(1) Oina reprezintă sportul naţional al României.

(2) Statul are obligaţia să sprijine promovarea jocului de oină ca sport naţional.

(3) „Redescoperă oina” reprezinta un program national care consta intr-un complex de activităţi necesare susţinerii  practicării şi promovării jocului de oină.

(4) : „Redescoperă oina” este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei centrale şi locale în vederea promovării jocului de oină ca sport naţional al României.

(5) : Pentru coordonarea aplicării Programului Naţional „Redescoperă oina” se constituie Comitetul Sportului Naţional, organism consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport si Tineret, a cărui organizare, funcţionare şi componenţă se stabileste prin ordin al presedintelui A.N.S.T.

Art:

(1)Finanţarea programului naţional „Redescoperă oina” se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale.

(2)Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de Comitetul Sportului Naţional in cadrul programului national „Redescoperă oina” se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat.

(3) Subprogramele propuse de celelalte instituţii care fac parte din programul national „Redescoperă oina”sunt avizate  anual de Comitetul Sportului Naţional, fiind finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaţionale, din sponsorizări, donaţii şi legate, precum şi din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinaţia pentru activitatea sportivă şi de tineret”.

Jocul de oina, ca parte integranta a jocurilor sportive traditionale, face parte din patrimoniul cultural imaterial al poporului roman, asa cum este stipulat in art 2, lit b din Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

In art.10 din Hotararea   nr. 912 din  4 noiembrie 1999, pentru aprobarea Intelegerii dintre Ministerul Tineretului si Sportului din Romania si Ministerul Educatiei si Stiintei din Republica Moldova privind cooperarea in domeniile tineretului si sportului, semnata la Chisinau la 8 iunie 1999, se stipuleaza faptul ca oina este sport national in cele doua tari.

Prevederea din nou, in mod expres, a faptului ca oina este sportul nostru national, ar ajuta foarte mult pe cei care doresc sa sprijine financiar acest sport (in special autoritatile publice locale), avand in vedere faptul ca sustinerea materiala a elementelor care fac parte din traditiile poporului nostru ar fi mai usor de realizat.
 Oina reprezinta unul dintre elementele care contribuie la realizarea identitatii noastre nationale. Ca atare, consideram ca modul de organizare si desfasurare a activitatii de oina trebuie sa fie facut intr-un cadru legislativ special, altfel decat celelelte discipline sportive. Sustinem acest lucru, deoarece nivelul de performanta maxim care se poate atinge in momentul de fata se rezuma, de regula, la obtinerea unor titluri de campioni la nivel national.Ca urmare, consideram ca finantarea acestor activitati ar trebuie sa se faca pe programe care sa urmareasca, in principal, caracterul de masa al practicarii acestui sport si nu neaparat nivelul de performanta.

Cele doua activitati nu se exclud una pe cealalata (performanta si caracterul de masa) ci se pot derula in paralel.

Prin programul naţional „Redescoperă oina”, se urmareste realizarea caracterului de masa al practicarii sportului nostru national.

FR Oina

-          Cresterea numarului de ore de educatie fizica in invatamantul prescolar si preuniversitar;

-          Infiintarea de clase cu program sportiv pe ramura de sport;

-          Federatiile Sportive Nationale sa intensifice demersurile pentru realizarea statutului de ,,sportiv nonamator,, in acest fel sportivul beneficiind de toate avantajele ce decurg din aplicarea codului muncii          (Licenta de sportiv profesionist);

-          Posibilitatea utilizarii unui fond de 35% din veniturile proprii ale structurilor sportive pentru incheierea de conventii civile cu sportivii de inalta performanta;

-          Pentru instrainarea bazelor sportive pe terenuri concesionate in scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinatiei acestora, sa fie necesara acordul MEC;

-          Soldurile anuale realizate din executia bugetului structurilor sportive de drept public, sa se raporteze in anul urmator;

-          Veniturile obtinute din activitatile structurilor sportive de drept public, se gestioneaza si se utilizeaza la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat;

-          MEC, COSR, Federatiile Sportive Nationale si Cluburile sportive de drept public sa fie scutite de plata taxelor vamale a impozitului, precum si de plata TVA pentru:

-          achizitiile de pe piata interna  de echipament si material sportiv, instalatii si aparatura specifica necesara activitatii de pregatire , reprezentare si participare a sportivilor si echipelor, componenti ai loturilor sportive nationale si olimpice

la competitiile internationale oficiale: JO,CM,CE, Cupe Mondiale si europene;

- Sportivii, antrenorii, tehnicienii si alti specialisti prevazuti de lege, sa fie scutiti de la plata impozitelor asupra veniturilor realizate din premii, prime si indemnizatii sportive;

- Pentru sportivii medaliati la JO, CM, CE, acordarea de premii constand in locuinte, in urma unui acord incheiat intre MEC si ANL;

- Inscrierea drepturilor de proprietate asupra bunurilor apartinand MEC, sa se faca in Cartea funciara cu scutirea de plata a taxelor prevazute de lege;

- Actiunile in justitie formulate de MEC, Directiile judetene si Cluburile sportive de drept public sa fie scutite de taxa de timbru;

- COSR, Federatiile Sportive Nationale ca persoane juridice fara scop lucrativ de utilitate publica, cluburile sportive de drept public, sa poata primi in folosinta gratuita pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului si al unitatilor administrativ teritoriale;

- Autoritatile Administratiei Publice locale au obligatia sa includa in planurile de urbanizare si amenajare rurala, suprafete de teren pentru constructia de baze sportive destinate educatiei fizice si sportului amator;

- Autoritatile Administratiei Publice locale, pot contribui la intretinerea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportiva;

- MEC, COSR, Federatiile Sportive Nationale si Cluburile sportive care detin baze nautice, au dreptul de folosinta gratuita si prioritara a luciului de apa pentru activitatea de pregatire si competitionala.

CS Olimpia Bucuresti

Articol nou

Elaborarea unui sistem de recompensare lunara (independent de legea salarizarii) a antrenorilor si tehnicienilor, care promoveaza sportivi la loturile nationale de juniori si seniori.

Stimularea personalului de specialitate din cadrul cluburilor sportive, in vederea cresterii performantelor sportive pe plan international.

CS Farul

- In lege apare titulatura de directii pentru tineret si sport judetene , si nu de directii judetene pentru sport si tineret;

- apare titulatura de Autoritate Nationala pentru Sport si Tineret alaturi de cea de Agentia Nationala pentru Sport si de M.T.S.

DJST Dolj

În cadrul: art.18, alin.1, litera e), Capitolul III – definiţie, art.20¹, art.20², art.45, art.46, alin.1, litera b), art.65, alin.3 ai alin.4, art.69, alin.1, art.75 – definţie şi litera f), art.80, alin.14, art.82 şi art.88, litera i), referirile la denumirea Comitetul Olimpic Român vor deveni „Comitetul Olimpic şi Sportiv Român”.

Hotărârea Adunării Generale a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român din 23 aprilie 2004;

Avizul Agenţiei Naţionale pentru Sport nr.493 din 28 octombrie 2004;

Încheire din 03 noiembrie 2004, a Judecătoriei sector 1, Bucureşti. Dosar nr.214/PJ/2004.

Art.18, alin.1, litera e), Capitolul III – Definitie, art.20¹, art.20², art.45, art.46, alin.1, litera b), art.65, alin.3 ai alin.4, art.69, alin.1, art.75 – defintie si litera f), art.80, alin.14, art.82 si art.88, litera i). Toate articolele conţin referiri la denumirea Comitetul Olimpic Român.

COSR

Propunem scoaterea in totalitate din intregul text al legii expresii de genul „POT ACORDA” si inlocuirea acesteia cu expresii foarte clare de genul „VOR ACORDA” .

Expresia  „PANA LA” , sa fie inlocuita cu criterii de calcul strict matematice , care sa nu lase loc de interpretari sau de punerea in aplicare a legii dupa bunul plac al unui functionar al statului aflat temporar intr-o functie .

FR Kempo

Propunem introducerea unui Capitol  distinct pentru activitatea Sportul pentru Toti cu urmatorul articol:

    Practicarea activitatilor fizice sportive cuprinse in domeniul SPT este libera si voluntara si prezinta aspecte clar diferentiate.

    Activitatea independenta, practica sportiva a cetateanului ca activitate spontana desfasurata la domiciliu, in parcuri, paduri sau spatii special amenajate.

    Responsabilitatea pentru practicarea in mod independent a activitatilor fizice sportive revine indivizilor si familiilor, Sectorului public, prin specialistii SPT avand obligatii privind:

• Crearea motivatiei, cresterea gradului de cunoastere si constientizare a valorii practicarii exercitiilor fizice;
• Asigurarea informatiilor despre posibilitatile si limitele (barierele) de practicare;
• Asigurarea oportunitatilor si posibilitatilor pentru practicarea de programe eficiente, nedaunatoare sanatatii, in conditii de deplina siguranta.

Activitatea organizata desfasurata in cadrul structurilor asociative, supravegheata, condusa si controlata de personal calificat si atestat, responsabilitatea revenind acestora.

Activitatile fizice sportive organizate in intreprinderi, desfasurate cu continuitate pentru promovarea sanatatii si conditiei fizice, prevenirea riscurilor profesionale, recreere si refacere, supravegheate, conduse si controlate de personal calificat.

Consiliile de administratie, conducatorii intreprinderilor si institutiilor creaza conditii pentru organizarea si dezvoltarea acestor activitati, precum si pentru asigurarea ambientului care sa stimuleze participarea cu regularitate a practicantilor.

Sindicatele conform Legii .. (54) sustin material si financiar SPT si desfasoara activitati in acest domeniu.

Activitatile competitional cu caracter de divertisment sau publicitate, adresate populatiei (cu participare deschisa) se pot desfasura numai in coordonate cu FRSPT si structurile sportive teritoriale, cu avizul administratiei publice locale, conduse si supravegheate de personal calificat si atestat.

FR Sportul pentru Toti

Inlocuirea denumirii de Ministerul Tineretului si sportului sau Autoritatea Nationala pt. Tineret si Sport precum si a cu termenul  Structura Guvernamentala de Resort la nivel  national si judetean, deoarece schimbarea frecventa a denumirii in ultimii ani, produce confuzii.

– FR Rugby

Art. nou

Orice activitate, actiune sportiva desfasurata pe raza administrativ-teritoriala a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti trebuie sa aiba  obligatoriu avizul  directiei pentru sport si tineret .

Motivatia o reprezinta multitudinea de activitati si actiuni sportive desfasurate pe teritoriul fiecarui judet, respectiv  municipiului Bucuresti in vederea mentinerii unei baze de date actualizate permanent, cat si a respectarii  legislatiei in vigoare in ceea ce priveste organizarea activitatilor sportive.

DSTMB