Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 2023 Imprimare
Financiar
Duminică, 21 Ianuarie 2024 19:07
                                         BNR invită publicul la

         În perioada ianuarie - noiembrie 2023p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20 200 milioane euro, comparativ cu 24 331 milioane euro în perioada ianuarie - noiembrie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 510 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 552 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 320 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 251 milioane euro.

...............................


Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
 ianuarie - noiembrie 2022ianuarie - noiembrie 2023p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 125 753 150 084 -24 331 130 677 150 877 -20 200
A. Bunuri şi servicii 112 865 130 210 -17 345 117 030 130 313 -13 283
a. Bunuri 79 727 108 811 -29 084 80 744 106 318 -25 574
b. Servicii 33 138 21 399 11 739 36 286 23 995 12 291
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 786 145 2 641 3 019 132 2 887
- transport 9 306 4 205 5 101 9 692 4 204 5 488
- turism – călătorii 3 973 6 705 -2 732 4 288 7 733 -3 445
- servicii de telecomunicații, informatice și informaționale 8 312 3 303 5 009 9 162 3 767 5 395
- alte servicii 8 761 7 041 1 720 10 125 8 159 1 966
B. Venituri primare 6 706 14 909 -8 203 7 454 15 337 -7 883
C. Venituri secundare 6 182 4 965 1 217 6 193 5 227 966

p - date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 6 313 milioane euro (comparativ cu 9 547 milioane euro în perioada ianuarie - noiembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5 996 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 317 milioane euro.

În perioada ianuarie - noiembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 20 093 milioane euro, până la 163 979 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 116 965 milioane euro la 30 noiembrie 2023 (71,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 18,6 la sută față de 31 decembrie 2022;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2023 nivelul de 47 014 milioane euro (28,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,9 la sută față de 31 decembrie 2022.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
 Datoria externăServiciul datoriei externe, 11 luni 2023p
Sold la 31.12.2022Sold la 30.11.2023p
1. Administrația publică 57 845 73 228 7 260
Numerar și depozite 470 719 2 174
Titluri de natura datoriei* 42 941 57 960 3 319
Împrumuturi 14 163 14 340 1 445
Credite comerciale și avansuri 267 205 322
Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 404 3 314 133
Numerar și depozite 1 1 13
Titluri de natura datoriei 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0
Alocări de DST 3 403 3 313 120
Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 10 973 12 029 11 347
Numerar și depozite 8 880 8 144 9 305
Titluri de natura datoriei 1 961 3 780 1 759
Împrumuturi 0 0 0
Alte pasive 132 105 283
4. Alte sectoare 27 898 30 335 25 242
Numerar și depozite 0 0 0
Titluri de natura datoriei 800 847 1 868
Împrumuturi 12 813 13 544 10 806
Credite comerciale și avansuri 14 022 15 664 12 260
Alte pasive 263 280 308
I. Datoria externă (1+2+3+4)** 100 120 118 906 43 982
II. Investiția directă: credite intra-grup 43 766 45 073 31 002
Total datoria externă (I+II) 143 886 163 979 74 984
Termen scurt 45 248 47 014 55 208
Termen lung 98 638 116 965 19 776

p - date provizorii
*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică include influența creșterii prețurilor titlurilor de stat, în valoare de 2,9 miliarde euro.
** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,9 la sută în perioada ianuarie - noiembrie 2023, comparativ cu 17,9 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2023 a fost de 5,5 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2023 a fost de 96,0 la sută, comparativ cu 82,4 la sută la 31 decembrie 2022.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  9. *
  10. *  BNR