Ce castigam si ce pierdem din cea mai tare afacere din istoria Romaniei
Dupa explorarea gazelor de sist, Guvernul Ponta se pregateste sa dea unda verde pentru un alt proiect minier controversat – exploatarea de aur si argint de la Rosia Montana. Cea mai mare afacere din istoria Romaniei va aduce in buzunarele investitorilor aproape 12 miliarde de dolari. Cu ce se va alege Romania? Un castig infim in comparatie cu cel inregistrat de Rosia Montana Gold Corporation.
Exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana ar urma sa inceapa in noiembrie 2016, dupa ce planul urbanistic zonal va fi aprobat pana la sfarsitul acestui an, se arata intr-un draft al Acordului intre Guvern si Rosia Montana Gold Corporation (compania care detine 80,69% din actiuni). Societatea Rosia Montana Gold Corporation, controlata de compania canadiana Gabriel Resources, in spatele careia sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan, va plati Guvernului o redeventa de 6% din valoarea productiei, statul avand optiunea de a solicita companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ca plata redeventei sa se faca in natura.
Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura de Interes National si Investitii Straine, Dan Sova, a declarat ca negocierile dintre Guvern si investitor nu au fost incheiate, ci sunt inca in derulare. Statul spera sa isi creasca participatia cu inca 5,69%, la 25% din actiuni, dar conditionat de emiterea la timp a tuturor autorizatiilor. O comoara de 12 miliarde de dolari Potrivit studiilor geologice, in munte s-ar afla inca 314 tone de aur si 1.480 de tone de argint ce ar putea fi exploatate 16 ani de acum incolo.
Din aceasta comoara, ar urma sa rezulte, dupa prelucrare, 7,9 milioane de uncii de aur si 29 milioane de uncii de argint, in conditiile in care, potrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness.ro de reprezentantii RMGC, in urma procesului tehnologic se pierde 21% la aur si 40% la argint. Ca in orice estimare de acest gen, datele sunt relative. Ar putea fi mai mult sau mai putin aur si argint. Un studiu realizat de Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia estima in 2007 zacamintele de la Rosia Montana la 247,7 tone de aur si 898 de tone de argint.
Daca luam in calcul explozia pretului metalelor pretioase, comoara de la Rosia Montana a ajuns sa valoreze, in prezent, aproape 12 miliarde de dolari, dupa ce, in urma cu cinci ani, era evaluata la “numai” 6 miliarde dolari.
Astfel ca, in mod paradoxal, cei care conduc Rosia Montana Gold Corporation au iesit castigati pana acum din tergiversarea proiectului.Acum sase ani, cu o investitie estimata la 1,7 miliarde de dolari, RMGC urma sa incaseze venituri din vanzarea aurului si argintului de 5 miliarde dolari, in conditiile in care estima cotatia aurului la 600 dolari/uncie, iar argintul la 10 dolari. Aurul este cotat in prezent la 1.373 dolari pe uncie, iar argintul la 23,25 dolari.Oricum, potrivit studiului de impact realizat de RMGC firma ar putea ajunge sa inregistreze pierderi doar daca pretul aurului ar cobora la 450 dolari/uncie (de trei ori mai putin decat pretul la zi - n.r.), iar al argintului la 8 dolari. Ce castiga Romania din aceasta afacere? Rosia Montana se anunta o super afacere pentru canadienii de la Gabriel Resources, insa mai putin pentru statul roman.La fel ca in cazul Petrom, a fost nevoie de venirea unor investitori straini care sa ne invete cum sa ne exploatam eficient resursele.
Daca la Petrom, OMV a oferit 1,5 miliarde de euro pentru pachetul majoritar, ajungand in postura de a exploata resursele de petrol ale Romaniei la o taxa de redeventa infima, in cazul zacamintelor de aur si argint de la Rosia Montana, canadienii de la Gabriel Resources, o companie miniera cu sediul in Canada si listata la Bursa din Toronto, au procedat diferit. In 1997, profitand de faptul ca exploatarea miniera se inchisese din lipsa de bani, au infiintat cu Minvest Deva compania Euro Gold Resources S.A, ce a devenit ulterior Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) si care a primit, in 1999, licenta de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur si argint.
Controversata concesiune, ce a facut sa curga rauri de acuze pe scena politica, a adus statul in postura de a detine numai 19,31 % din acest business, 80,46% fiind al canadienilor, iar 0,23% al unor actionari minoritari. Acum se discuta despre cresterea participatiei la 25% si a revedentei de la 4% la 6%. In alte tari, firmele care exploateaza astfel de resurse platesc redevente de 50-70%. Astfel ca, desi sta pe o adevarata avere, statul roman ar putea incasa intre 2-3 miliarde de dolari, luand in calcul redeventa de 6% si beneficiile indirecte, adica bani cheltuiti de companie in Romania pentru resurse umane, constructii, energie electrica, materiale, transport, reactivi, piese de schimb si altele. Calculul este bineinteles relativ insa sugereaza in mod evident dimensiunea afacerii. Rosia Montana Gold Corporation sustinea, pana mai ieri, faptul ca Romania va castiga de pe urma proiectului 4 miliarde de euro. Campania TV a fost insa suspendata de CNA pe motiv ca nu prezinta realitatea.
De fapt, beneficiile directe, de pe urma actiunilor, taxelor si impozitelor erau de numai 1,8 miliarde de euro, calcul facut de RMGC la un pret al aurului de 900 dolari/uncie si de 12,5 dolari/uncie pentru argint.
Restul de 2,2 miliarde dolari reprezentau beneficii indirecte, mult mai greu cuantificabile.
O afacere prioritara pentru Romania Investitia Rosia Montana, blocata de mai multi ani din cauza disputelor privind protectia mediului, a fost inclusa in Planul national de investitii si locuri de munca lansat, in urma cu o luna, de Guvern si prezentata ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimeaza beneficii de 78% din ceea ce genereaza proiectul.La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotarare, infiintarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Rosia Montana si care va functiona doar in subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructura de interes national si investitii straine. In actul normativ, Guvernul invoca potentialul financiar ridicat al proiectului, care justifica un transfer al beneficiilor aferente cotei detinute de stat direct catre bugetul de stat, si arata ca realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Rosia Montana poate genera venituri din exploatare si contributii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contributie majora la relansarea industriei miniere din Romania si la crearea unui numar semnificativ de locuri de munca intr-o zona puternic afectata de somaj. Daca RMGC va primi unda verde, constructia minei ar putea dura 30 de luni de la pornirea lucrarilor. Vor urma 16 ani de exploatare. La final, RMGC promite ca va ecologiza intreaga zona. Oponentii proiectului, printre care se afla inclusiv Academia Romana, afirma ca exploatarea miniera cu cianuri ar inseamna un dezastru ecologic.
Pe de alta parte, cei de la Rosia Montana Gold Corporation spun ca metoda folosita pentru extragerea aurului si argintului din minereuri, prin tratarea cu cianuri, ar fi cea mai fezabila din punct de vedere economic, dar si al protectiei mediului. “Nu exista o metoda mai buna care sa fie si disponibila”, spun reprezentantii RMGC. In studiul de impact, compania afirma ca peste 90% din productia mondiala de aur se obtine prin cianurare. Daca ar fi ales alta, de pilda topirea minereului, avand in vedere ca minereul este destul de slab, n-ar mai fi fost rentabil. In plus, nu s-ar mai fi extras argintul, iar canadienii isi pun mari sperante in zacamintele de argint. "Minereurile de la Rosia Montana au continuturi scazute. Zonele cu continuturi ridicate au fost exploatate in decursul a peste 2000 de ani. Veniturile care pot fi inregistrate pe tona de minereu sunt, prin urmare, reduse, iar metoda de procesare utilizata trebuie sa implice costuri de operare scazute", se spune in studiul de impact.
** sursa - dailybusiness.ro |
