Briefing de presă susţinut de vicepremierul şi ministrul finanţelor publice, Daniel Chiţoiu şi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea la finalul şedinţei de guvern
Daniel Chiţoiu: Vreau să vă anunţ de la început că astăzi s-au aprobat proiectul legii bugetului de stat pe anul 2013, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, strategia fiscal-bugetară pe anii 2013-2015 şi de asemenea au fost adoptate o serie de acte normative legate atât de pregătirea proiectului de buget, cât şi legate de activitatea de zi cu zi guvernamentală. Referitor la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2013, aşa cum am anunţat şi în discuţiile anterioare şi în ieşirile publice, atât eu, cât şi domnul prim-ministru şi ministrul Liviu Voinea, proiectul de buget a fost construit ca un proiect al dezvoltării economice a României.
Am construit acest buget pe indicatori macroeconomici în creştere, avem o creştere de 15,4 miliarde lei la cheltuielile bugetului general consolidat, cheltuieli care în cea mai mare parte sunt orientate pentru investiţii şi cofinanţare la fonduri europene. De asemenea, am prevăzut în proiectul legii bugetului de stat o serie de prevederi, astfel încât cheltuielile să fie alocate cu prioritate pe investiţiile prioritare, banii să fie cheltuiţi cu eficienţă şi, de asemenea, să reducem arieratele atât la nivelul autorităţilor publice locale, cât şi arieratele la nivelul administraţiei publice centrale pe ordonatorii principali de credite unde acestea existau.
Detaliile privind modul de construire a bugetului şi sumele, cifrele exacte vi le va da mai târziu domnul ministru Voinea. După cum ştiţi, ieri a fost încă o şedinţă de guvern în care am adoptat premergător proiectului legii bugetului de stat un pachet de măsuri fiscale, măsuri fiscale care au rolul în primul rând de a asigura o simplificare a legislaţiei fiscale în ce priveşte Codul Fiscal şi o simplificare a impozitării veniturilor pentru microîntreprinderi, IMM şi extinderea bazei de impozitare la veniturile obţinute din agricultură. De asemenea am adoptat un pachet de trei proiecte de ordonanţă, prin care am instituit impozite pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea preţului la gaze de către producătorii de gaze naturale; de asemenea am instituit o taxă pe transportul electricităţii şi gazelor naturale şi un impozit suplimentar de 0,5% pe extracţia şi valorificarea resurselor naturale, cu excepţia gazelor naturale, având în vedere că acestea au fost reglementate anterior prin actul normativ respectiv. Toate aceste măsuri de natură fiscală au rolul de a creşte veniturile bugetare cu 3 miliarde de lei, sume care sunt alocate cu prioritate pentru cofinanţarea fondurilor europene, de asemenea pentru subvenţia la consumatorii vulnerabili ca urmare a liberalizării preţului la gaze naturale şi o mică parte pentru acoperirea deficitului bugetar. De la început vreau să vă spun că bugetul pe anul 2013 este un buget construit pe indicatori macroeconomici în creştere faţă de anul 2012. Am prevăzut o creştere de 1,6 puncte procentuale în PIB pe un curs mediu leu-euro de 4,5 lei şi, de asemenea, ca indicator macroeconomic, inflaţia a fost prevăzută la 4,3 puncte procentuale. Cifrele mari sunt următoarele: venituri totale la bugetul general consolidat 209.285 milioane lei, ca pondere în PIB reprezintă 33,6%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul 2012. Cheltuielile bugetului general consolidat se ridică la suma de 222.679 milioane lei, iar ca pondere în PIB reprezintă 35,7%. Deficitul bugetului general consolidat este de 13.394 milioane lei, reprezentând 2,1 puncte procentuale în PIB. Eu atât am avut de spus din punct de vedere al liniilor generale. Îi dau cuvântul domnului ministru Liviu Voinea să prezinte cifrele bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.
Liviu Voinea: Bună ziua! În primul rând trebuie spus că este un buget construit pentru dezvoltare. Vom cheltui cu 15,4 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, în condiţiile reducerii deficitului bugetar, deci avem consolidare fiscală, scade deficitul, scade nevoia de finanţare a statului, în acelaşi timp însă cresc cheltuielile. Cum? Crescând veniturile mai rapid. De unde cresc veniturile? Pe de-o parte din creşterea economică, pe de altă parte din efectul pachetului fiscal adoptat ieri de guvern. Ce se schimbă în acest buget faţă de bugetele anilor anteriori? Avem în primul rând o nouă abordare privind dezvoltarea. Aşadar, consolidarea fiscală nu trebuie să însemne austeritate; poate să însemne, iată, salarii mai mari, pensii mai mari, salariu minim crescut. Toate acestea sunt incluse într-un pachet până la urmă de consolidare fiscală. Doar că ai nevoie şi de bani pe care să-i injectezi în economie, să se ducă la oameni şi să se întoarcă în consum, implicit în creştere economică. Pensia medie creşte practic la 795 de lei, ca urmare a acestor măsuri, salariul minim creşte în două etape, până la 800 de lei de la 1 iulie, prima etapă 750 la 1 februarie, şi intră în plată salariile mărite ale bugetarilor, 7,4% de la 1 decembrie, dar cu intrare în plată din luna ianuarie, plată asigurată pe parcursul întregului an. Unde se duc aceşti 15,4 miliarde lei cheltuieli suplimentare? 5,4 miliarde se duc la personal, cheltuieli de personal, din care 4,5 miliarde înseamnă salariile bugetarilor, reîntregirea salariilor bugetarilor, 0,9 miliarde înseamnă punerea în plată a unor hotărâri judecătoreşti executorii privind drepturi salariale, tranşa a doua, aşa cum a fost prevăzută în actele normative în vigoare. Unde se mai duc banii? 3,1 miliarde cresc cheltuielile de bunuri şi servicii, dar în fapt ele cresc numai pentru a putea plăti arieratele în sănătate, arieratele în facturile la medicamente, care sunt 3,5 miliarde, în fapt, de lei pe care îi plătim şi care sunt bani de asemenea care se injectează în economie. Asistenţă socială, creşterea pensiilor reprezintă 2,9 miliarde de lei şi cofinanţarea, creşterea cofinanţării pentru fonduri europene 4 miliarde de lei, deci aici se duc... V-am spus, cresc cheltuielile cu 15,4 miliarde şi v-am spus unde se duc ele. Toate acestea reprezintă, în egală măsură această creştere de cheltuieli, un stimul pentru creşterea economică, deşi trebuie spus faptul că am fost prudenţi şi am mers pe o creştere economică de 1,6%, tocmai pentru a nu fi nevoiţi să facem ulterior rectificări bugetare negative. Noi credem că vom avea o creştere economică mai mare, dar am făcut bugetul pe 1,6 pentru a fi, să spun, în siguranţă, a nu fi nevoiţi să facem rectificări bugetare negative. În ce priveşte investiţiile, şi aceasta este a doua mare deosebire a bugetului din acest an faţă de bugetele anilor anteriori, avem o reformă a investiţiilor publice axată pe două componente. Prima componentă: tot ce poate fi finanţat din bani europeni se mută pe finanţare din bani europeni. Nu mai finanţez din resurse proprii sau din împrumuturi de la BEI, BERD, Banca Mondială ceea ce aş fi putut să obţin gratis, mă rog, aproape gratis, fără cofinanţare, de la Uniunea Europeană. Ca urmare, va avea loc pe parcursul acestui an un proces de trecere a multor proiecte de investiţii, fie noi, fie aflate deja în diferite faze de execuţie, de pe finanţare naţională pe finanţare europeană, lucru care va elibera resurse. Şi a doua componentă a reformei investiţiilor publice o reprezintă prioritizarea investiţiilor, adică din investiţiile rămase în finanţare din bugetul naţional dăm bani, sigur, banii nu ajung ca să terminăm toate investiţiile, este evident, şi atunci finanţăm numai acele investiţii care pot fi finalizate în acest an sau la începutul..., maxim la începutul anului următor. Deci, proiecte de investiţii care sunt în prezent în grad fizic de execuţie 80% sau mai mult şi care, cu finanţarea acordată anul acesta, se pot şi finaliza. Adică, decât să construiesc, decât să mai pun, să mai fac câţiva kilometri pe 100 de drumuri, mai bine fac 100 de kilometri pe două drumuri. Le-am terminat pe acelea şi mă apuc următoarele la anul. Deci aceasta este filosofia construcţiei bugetare. De asemenea, pentru prima oară veţi vedea aici - mai mult decât prognoza - o estimare consolidată a proiecţiei bugetare pentru următorii trei ani. După cum ştiţi, Constituţia nu ne permite în acest moment să avem bugete multianuale, dar nu ne opreşte să avem o estimare pe următorii ani şi noi o publicăm în Monitorul Oficial, publicăm bugetul cu tot cu această estimare. Eu vreau să vă spun că... şi apoi iau întrebări de la dvs, vreau să vă spun că, faţă de ce s-a pus pe site în urmă cu două zile, mai punem în aceste momente două materiale foarte importante, şi anume: raportul macroeconomic care însoţeşte bugetul şi care cuprinde, spre deosebire de anii anteriori, cuprinde o serie de noutăţi, şi anume obiectivele bugetului, nu poţi să ai un buget fără obiective, avem obiective ale bugetului; măsurile noi şi impactul măsurilor noi bugetare. Ce aduci nou prin acest buget? Apoi, o trecere în revistă a activelor şi pasivelor statului, adică noi facem un buget, dar care este... Buget înseamnă ce cheltuieşti anul acesta. Dar cât are statul cu totul? Ştim? Nu ştiam până astăzi cu totul. Iată că vom şti din acest raport că are aproximativ 200 de miliarde de euro. Ce datorie are statul? 50 de miliarde de euro, aproximativ. Deci, suntem solvabili. Dar, apoi, o descriere detaliată a datoriei publice pe maturităţi, a managementului acestei datorii etc. O secţiune specială privind performanţa întreprinderilor de stat. Câte întreprinderi de stat sunt în România? Aproximativ 1.000, funcţionale. Noi monitorizăm 240 la Ministerul Finanţelor, cele mai importante. Cum performează? 100 din aceste companii se şi includ în bugetul general consolidat. Care e performanţa acestor companii? Pe ansamblu au o rată a profitului de 3%. E mult, e puţin? Analizăm, dar avem datele puse aici pe masă, deci practic este un buget, spun eu, prin raportul pe care îl însoţeşte, foarte transparent. De asemenea am adoptat astăzi în şedinţa de guvern strategia fiscal-bugetară 2013 - 2015 revizuită. Deci ce am revizuit la ea? Păi, plafoanele, am revizuit ţinta de deficit, care este 2,1, nu mai este 1,8. De ce este 2,1? Pentru că plătim arieratele din sănătate. Nu este în regulă să ne păcălim că avem deficite mici şi în acelaşi timp să avem arierate mari. Adică, ce înseamnă arierate? Datorii neplătite, trecute de scadenţă mai mult de 90 de zile. Şi iată că plătim arieratele în sănătate, facem o prioritate din plata arieratelor la bugetele locale şi la infrastructură, lucruri care sunt cuprinse în acest buget. În sfârşit, s-a aprobat bugetul cu toate anexele lui. La ora la care vă vorbim deja el este transmis la Parlament. Vă mulţumesc şi aştept întrebări.
Reporter: Ne-aţi prezentat bugetul, despre care dl Voinea spunea că nu este unul de austeritate, cu creşteri salariale, care de fapt sunt reîntregiri, şi spuneaţi zilele trecute că aceste măsuri pe care le-aţi luat, noile taxe pentru domeniul energetic nu vor afecta oamenii. Ei bine, conform declaraţiilor tuturor specialiştilor, vor creşte facturile, cel puţine la gaze.
Daniel Chiţoiu: Păi nu, tocmai asta vă spuneam, că obiectul OUG este de impozitare a veniturilor suplimentare ca urmare a liberalizării preţului la gaze. După cum ştiţi, România s-a angajat, atât cu UE, cât şi FMI, să liberalizeze preţul la gaze pentru consumatorii casnici până în anul 2018 şi pentru operatorii economici până la sfârşitul anului 2014. Este un calendar care este publicat pe site-ul ANRE şi, în acest an, va creşte preţul la gaze şi pentru populaţie, de la 1 iulie, în prima etapă, şi de la 1 septembrie, a doua etapă, iar pentru operatorii economici în fiecare trimestru, în prima etapă începând cu 1 februarie. Ca urmare a creşterii veniturilor operatorilor din liberalizarea preţurilor, noi am luat măsura impozitării cu 60% a acestor venituri suplimentare. Deci, datorită faptului că preţul la gaze creşte ca urmare a liberalizării, conform calendarului, noi impozităm aceste venituri suplimentare. Parte din aceşti bani în acest an merg ca subvenţie la consumatorii vulnerabili.
Reporter: La consumatorii vulnerabili, dar totuşi toţi aceşti bani pe care îi luaţi de la companiile din sistemul energetic vor apărea pe facturile la gaze, pentru toată populaţia.
Daniel Chiţoiu: Încă o dată vă repet, şi aşa apăreau, pentru că în acest an se majora...
Reporter: Deci, aţi declarat acum câteva zile că nu va simţi populaţia, adică...
Daniel Chiţoiu: Nu, n-am declarat, am spus că impozităm veniturile suplimentare ale operatorilor economici, ale producătorilor de gaze, ca urmare a creşterii preţului la gaze, aşa cum ne-am angajat cu UE şi FMI. Şi noi considerăm că acestea sunt nişte venituri suplimentare, obţinute fără nici un efort de către producători ca urmare a creşterii preţurilor, să ne aliniem la media UE, fapt pentru care le impozităm cu 60%. Şi 60% le luăm la bugetul de stat, 40% le lăsăm la dispoziţia operatorilor economici pentru investiţii, pentru dezvoltare.
Liviu Voinea: Daţi-mi voie să adaug. Deci, această liberalizare a preţului la gaze a fost negociată şi agreată de Guvernul Boc, noi am găsit-o pe hârtie şi am aplicat-o, pentru că era un angajament al Guvernului României, dar am aplicat-o gândindu-ne la cetăţean, adică gândindu-ne la consumatorul vulnerabil, şi am spus: ca să o punem în practică este nevoie să întoarcem la stat o parte din aceşti bani şi să dăm banii celor care nu-şi pot permite să plătească preţurile crescute. În acest moment, cu toţii suntem subvenţionaţi prin preţ, treptat, prin creşterea preţului, statul ia banii înapoi de la firmele respective şi îi subvenţionează direct numai pe cei care sunt vulnerabili, adică care au venituri reduse.
Reporter: Dar pentru toţi ceilalţi facturile cresc.
Liviu Voinea: Nu, pentru toţi ceilalţi facturile cresc oricum. Nu există un stimulent să crească mai mult preţul ca urmare a taxei, pentru că taxa este raportată exact la venitul suplimentar din creşterea preţului. Deci, pe lângă faptul că preţul e în continuare reglementat, chiar dacă aceste companii nu ar respecta preţul reglementat şi ar creşte mai mult preţul, tot ce ar creşte ele în plus ar lua statul înapoi sub formă de impozit. Deci, n-ar fi un comportament economic al acestora. Aş vrea să mai fac o precizare legată de buget şi e foarte importantă: acest buget noi l-am aprobat astăzi în guvern şi l-am transmis Parlamentului având acordul partenerilor noştri internaţionali: Comisia Europeană, FMI, BM. Deci, dânşii au agreat acest buget. De asemenea, s-a primit în cursul zilei de azi opinia favorabilă a Consiliului Fiscal.
Reporter: Încă o întrebare. Ministrul Varujan Vosganian a declarat mai devreme că Oltchim va intra în insolvenţă. Dacă v-a informat despre acest lucru în şedinţa de guvern şi de ce s-a luat această decizie? Dle Chiţoiu, mai ales că aţi fost şi ministru al economiei vă întreb.
Daniel Chiţoiu: Într-adevăr, dl ministru al economiei, Varujan Vosganian, a prezentat guvernului un memorandum în care a prezentat situaţia actuală de la S.C. Oltchim şi propuneri pentru relansarea activităţii societăţii comerciale. Printre măsurile prevăzute în memorandum, una dintre măsurile prevăzute în memorandum, ca variantă este intrarea în insolvenţă în vederea reorganizării pe modelul Hidroelectrica. Această decizie este atributul exclusiv al Consiliului de Administraţie al Oltchim şi, din câte ne-a informat dl ministru, astăzi după-amiază are loc o şedinţă a CA la S.C. Oltchim. Am înţeles că a avut discuţii şi cu sindicatul de la Oltchim în cursul dimineţii, înainte de începerea şedinţei de guvern.
Reporter: În primul rând, o confirmare. Potrivit unei informaţii date de Agenţia Mediafax, guvernul a decis să iniţieze acţiuni de verificare a documentelor pentru 30 de persoane cu mari averi, potrivit strategiei fiscal-bugetare. Pornind de la această informaţie, este adevărată sau nu, este inclusă această intenţie a executivului în strategia fiscal-bugetară?
Daniel Chiţoiu: Nu trebuie neapărat să fie inclusă în strategia fiscal-bugetară...
Reporter: Menţionată.
Daniel Chiţoiu: Într-adevăr, selecţia, nu a 30, a 300 de cetăţeni care au obţinut mari averi au fost selectaţi în vederea verificării averii lor. Într-o primă etapă, cei 30 sunt în verificări de către structura abilitată a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Reporter: Dvs aţi menţionat, erau 300. Cum s-a ajuns de la 300 la 30 şi, dacă ne puteţi explica, ce înseamnă că au depăşit riscul minim acceptat pentru neplata impozitelor? O traducere pentru românul de rând. Şi, în al doilea rând, şi generalizat acest risc fiscal semnificativ asociat veniturilor obţinute din străinătate de aceste persoane fizice, dacă ne puteţi da detalii?
Daniel Chiţoiu: Selecţia acestora s-a făcut pe baza informaţiilor deţinute de Agenţia Naţională Administrare Fiscală, informaţii furnizate de toate instituţiile statului, de schimburi de informaţii între România şi statele unde aceste persoane deţin conturi sau proprietăţi în statele respective, iar criteriile care au stat la baza selectării acestor persoane fac parte dintr-o procedură adoptată de către ANAF cu asistenţa BM şi a Trezoreriei americane.
Reporter: Dacă puteţi fi puţin mai explicit; despre câte state vorbim când vă referiţi la conturi, dacă aveţi o...?
Daniel Chiţoiu: Date exacte şi explicite veţi primi în momentul când avem acte finale de control cu rezultate şi în momentul respectiv vor fi publice. Până atunci, nu putem da, datele sunt confidenţiale.
Reporter: Dar măcar un impact asupra bugetului de stat? Dle Voinea, nu mai oftaţi, imediat termin.
Liviu Voinea: Nu, nu este prevăzut impact aici, nu e prevăzut niciun impact din îmbunătăţirea colectării, pentru că ăsta este un comportament prudent când faci bugetul. Orice venit suplimentar faţă de anul trecut, plus creştere economică şi inflaţie înseamnă un venit suplimentar, un buffer pentru noi, pentru rectificare. Deci, nu ne-am bazat în construcţia bugetului pe faptul că vom strânge cu uşa pe 30 sau pe 300 şi vor da mai mult decât anul trecut...
Reporter: Bănuiesc însă că aveţi o estimare cam cu cât au fraierit, ca să spun aşa, bugetul aceste 30 de persoane. Cred că aveţi, nu?
Liviu Voinea: Ce prezentaţi dvs nu reprezintă o schimbare de strategie faţă de anii precedenţi. Este Direcţia marilor contribuabili; ANAF-ul. Nu are impact bugetar în acest moment. Noi discutăm despre...
Daniel Chiţoiu: Nu este evaluat impactul, pentru că nu ştim care sunt sumele care vor fi stabilite şi care vor fi hotărâte prin decizii definitive ale instanţelor de judecată, ca plată. Nu poţi să estimezi o sumă pe care nu poţi şi nu ştii dacă o încasezi în anul respectiv. Acelea sunt venituri suplimentare, care rămân definitive. În momentul când închei actul de control, dacă este contestat în instanţele de judecată, în momentul când rămâne decizie definitivă, atunci se prevăd la venituri suplimentare la buget.
Reporter: Puteţi să ne precizaţi care este suma care se transferă de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale pentru plata pensiilor în acest an?
Daniel Chiţoiu: Plata totală a pensiilor este 49 de miliarde. Vă pot spune şi exact cifra: 49...
Reporter: Doresc să vă întreb dacă au fost prevăzute în buget sumele necesare pentru despăgubirea foştilor proprietari, având în vedere că termenul-limită pentru rezolvarea acestei probleme este luna mai, pentru avioanele F 16 şi pentru majorarea capitalului social la Unifarm, având în vedere că s-a discutat despre majorarea capitalului social la această societate pentru crearea unui fond de rulment pentru formarea unui stoc de medicamente?
Liviu Voinea: Deci, să o luăm în ordine. Prima întrebare a fost...
Reporter: Prima întrebare era legată de sumele prevăzute pentru despăgubirea foştilor proprietari.
Liviu Voinea: Pentru despăgubirea foştilor proprietari sunt prevăzute doar sumele aferente hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii aferente acestui an, în sumă de aproximativ 500 de milioane de lei. După cum ştiţi, până în luna aprilie, şi a prezentat şi prim-ministrul dl Ponta, guvernul îşi va asuma răspunderea pe o lege privind regimul juridic al restituirii proprietăţilor, ca urmare detaliile acelei legi vor fi făcute publice la momentul respectiv. Deci, v-am spus ce este prevăzut în buget, da? În ce priveşte avioanele F 16, ca orice altă prevedere bugetară, pentru a fi inclus în buget este nevoie de un act normativ. Deci, eu nu pot să pun în buget ceva ce încă nu există, adică un acord, să spun, ferm, o lege privind validarea acordului respectiv de vânzare-cumpărare de avioane. Când acest act normativ va exista, consecinţele sale bugetare vor fi evidenţiate. Da?
Reporter: Şi Unifarm?
Liviu Voinea: Acelaşi lucru este valabil şi pentru întrebarea a treia, da?
Ovidiu Bărbulescu: Puteţi să-mi daţi cifra, nu cifra totală, suma care se transferă de la...
Liviu Voinea: Le găsiţi pe site. Acum ne verificaţi?
Ovidiu Bărbulescu: Nu le ştiţi?
Liviu Voinea: V-am spus: 49 de miliarde.
Ovidiu Bărbulescu: Cât se transferă de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale pentru plata pensiilor.
Liviu Voinea: Aveţi pe site pus lucrul acesta. Este pe site. Uitaţi, luaţi-l dvs.
Reporter: Excelenţă, aţi vrea să înregistraţi un moment important: prezenţa vocală a unui ONG în activitatea guvernului. Mă numesc Isvoranu, reprezint Fundaţia Ecologică Română şi, pentru că discutăm despre buget, aş vrea să detensionez puţin atmosfera întrebându-vă sincer dacă fumaţi sau nu?
Liviu Voinea: Eu dacă fumez? Nu, nu fumez.
Reporter: Excelenţa Sa...?
Daniel Chiţoiu: Eu nu fumez.
Reporter: Am pus întrebarea asta cu iz de glumă pentru că - şi de aici vine întrebarea serioasă. Având în vedere mărirea accizelor la ţigări, cum combateţi migrarea din zona albă, impozitabilă, către zona gri spre negru a traficului de ţigări? Aceasta ar fi o întrebare. A doua întrebare: cum veţi contracara eventuala migrare a firmelor producătoare de ţigări cu adresa fiscală la vecinii noştri bulgari? Şi o ultimă informaţie pe care aş dori să v-o fac este legată de faptul că ţin să vă spun că pentru ONG-uri fişa pentru buget şi pentru bilanţ nu există. Am făcut interpelări telefonice la dvs, la minister, şi la ANAF Sector 2. Nu există aceste fişe încă. Ne veţi trage de urechi sau, după caz, de barbă? Şi pentru Excelenţa Sa, ministrul pentru buget: aseară mi-am permis să vă trimit un e-mail, invitându-vă să ne luaţi şi pe noi pentru a vă aduce nişte bani la buget. Sper că nu ne veţi refuza. Există surse de bani care zac şi am să vă dau un exemplu: toţi de aici plătim impozite, finanţăm exporturi de inteligenţă, avem soluţii ca să-i ajutăm pe tinerii defavorizaţi financiar, dar care sunt /…/. Cu mare plăcere aşteptăm să ne invitaţi pentru a vă oferi puţină expertiză, nu prea multă, noi avem pregătirea dvs, dar vă asigur că nişte idei bune... Şi aş mai vrea o informaţie: clasa pregătitoare, am oferit prin consilierul, prin purtătorul de cuvânt al domnului premier, clasa pregătitoare, prin Fundaţia Ecologică Română, anunţă că de doi ani de zile au apărut primele şase numere din clasa pregătitoare şi rugămintea mea este să-i transmiteţi domnului ministru urările de bine pentru ziua de ieri şi în acelaşi timp i-am transmis şi o copertă, iar în februarie anunţăm şase numere în clasa pregătitoare. Mulţumesc.
Daniel Chiţoiu: În primul rând doresc să răspund la întrebarea legată de devansarea cu trei luni a creşterii accizelor la ţigarete. După cum ştiţi, România, în cadrul angajamentelor cu UE, are un calendar de majorare a accizelor până în 2018, în fiecare an, începând cu 1 iulie. În acest an, având în vedere principiile care au stat la baza construcţiei bugetare de a creşte veniturile, şi nu de a tăia cheltuieli, am devansat în negociere cu producătorii de ţigarete din România acest calendar cu trei luni de zile, de la 1 iulie la 1 aprilie. În ce priveşte combaterea sau reducerea semnificativă a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale în domeniul ţigaretelor şi al tutunului, acesta este atributul exclusiv al autorităţilor de control. În partea a doua a elaborării şi adoptării proiectului de buget, eu voi veni în maximum două săptămâni, trei săptămâni, cu un pachet legislativ de combatere şi de reducere a evaziunii fiscale şi de îmbunătăţire a colectării veniturilor, schimbării atitudinii din punct de vedere legislativ prin înăsprirea sancţiunilor şi prin măsuri de recuperare integrală a prejudiciilor, dar mai ales şi măsuri de restructurare a aparatului de control, a structurilor de control şi a structurilor de administrare a veniturilor. De ce? Obiectivul fundamental este de reducere semnificativă a evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor ca pondere în PIB şi în România, ca în celelalte state ale UE, la nivelul mediei acestora, de 38-40%. Legat de transferul producţiei sau activităţii operatorilor economici în alte ţări sau state din jurul nostru, nu se pune problema, pentru că, aşa cum vă spuneam mai înainte, în acord cu patronatul din domeniu, în discuţiile pe care le-am avut, am adoptat această măsură de devansare a creşterii accizelor la ţigarete. Cea de-a treia întrebare a fost legată de fişa pentru...
Reporter: Fişa fiscală privind bilanţul ONG.
Daniel Chiţoiu: Fişa fiscală privind bilanţul ONG nu ştiu să nu existe; ea este aprobată prin ordin al preşedintelui ANAF, în cazul în care nu aţi găsit-o la Administraţia Financiară Sector 2, mă interesez la preşedintele ANAF să văd care este problema.
Reporter: Dacă în Bucureşti nu există, la kilometrul aproape zero, iertaţi-mă, mă rog, mă îndoiesc că în alte parte... Dar vreau să vă spun că, din informaţiile pe care le deţin, există o companie producătoare de ţigări care va dori să plece. Şi v-aş întreba ca simplu cetăţean: dvs veţi sta într-un loc unde plătiţi mai mult sau vă veţi duce unde plătiţi mai puţin?
Liviu Voinea: Vreau să vă răspund că noi avem un calendar agreat cu UE de ajustare graduală a accizei la ţigarete până în 2018, care prevede în principiu două praguri, iulie şi ianuarie, de creştere graduală a preţului şi acum a fost mutat iulie la aprilie. Nu s-a schimbat ceva în politică şi nici nu s-a schimbat faţă de calendarul agreat cu Uniunea Europeană. Chiar aşa, în 2018 vom ajunge la un nivel mediu faţă de Uniunea Europeană. Rugămintea mea este, dacă putem, să mai luăm numai foarte puţine întrebări, până la ora 16:00.
Reporter: Mă scuzaţi, avem şi alte întrebări, dacă se poate. Mai am două întrebări, o întrebare pentru fiecare. În primul rând, domnule ministru Voinea, având în vedere creşterea economică pe care şi dvs, mă rog, prognoza, aţi revizuit-o la 1.6, COFACE a dat astăzi un raport prin care estimează o creştere de 1%, în programul de guvernare era trecută o ţintă, o prognoză de 2%. Rămâneţi totuşi prea optimist în ceea ce priveşte prognoza pe care aţi făcut bugetul, de 1.6?
Liviu Voinea: Nu. Este, eu cred, extrem de realist. Repet, este convenită cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, inclusiv Consiliul Fiscal s-a pronunţat în cursul acestei zile că este o prognoză realistă şi bine fundamentată. Noi, dimpotrivă, credem că este foarte conservatoare această prognoză. Vă dau un singur exemplu: dacă sectorul agriculturii s-ar comporta în 2013 la media ultimilor zece ani, atunci numai din agricultură creşterea economică ar fi 0,5%, prin efectul de bază, pentru că anul trecut a fost foarte mult..., o performanţă foarte scăzută. Deci numai din agricultură ar fi 0,5, în condiţiile unui an mediocru, să spunem, în agricultură. De asemenea, banii pe care îi injectăm în economie sub formă de investiţii eficiente pe de o parte şi sub formă de salarii şi în sectorul public, şi în sectorul privat şi de pensii în mod evident se întorc în creşterea economică, iar - exact cum spune domnul vicepremier - banii pe care îi dăm în plus la cofinanţare sunt cheltuieli, dar cine beneficiază de acele cheltuieli? Tot firmele care atrag fonduri europene. Dăm mai mult, primim mai mult. Deci eu cred că există premise pentru o creştere economică peste 1,6, dar în mod prudent am mers pe 1,6. Ştiţi că în anii trecuţi se mergea pe 2,5 şi după aceea se tot rectifica negativ. Am preferat să o luăm de jos, ca să spun aşa.
Reporter: Domnule vicepremier, aş vrea să vă întreb dacă prin memorandumul care a fost prezentat astăzi în guvern referitor la Oltchim la soluţia "insolvenţă", sunt prevăzute şi disponibilizări. Se vorbeşte deja despre 1.600 de persoane care ar urma să plece într-o astfel de variantă.
Daniel Chiţoiu: Aici nu trebuie să avansăm o cifră din burtă, câte persoane trebuie să plece din Oltchim. Există un plan de restructurare întocmit de managementul companiei Oltchim, plan de restructurare care a fost avizat, analizat şi completat de o firmă de consultanţă angajată de cele trei mari bănci finanţatoare, Banca Comercială, Banca Transilvania şi CEC, astfel încât, în baza acestui program de restructurare, să poată viabiliza compania. Numărul exact de persoane care vor pleca va fi stabilit numai în urma aprobării acelui plan de restructurare şi de reorganizare a activităţii Oltchim.
Reporter: Domnule Chiţoiu, în pachetul fiscal de ieri, în modificările aduse Codului Fiscal apare şi aceea legată de taxele şi impozitele locale. Spuneţi-mi, ce se înţelege prin arierate ale primăriilor, cum definiţi arieratele, ce perioadă de întârziere şi dacă arieratele includ şi companii - nici primarii din ţară nu ştiu - includ şi companiile sau regiile din subordinea primăriilor?
Daniel Chiţoiu: Eu o să vă dau explicaţia. Cifrele mai exacte o să vi le dea domnul ministru Voinea, dacă le are la dânsul, dacă nu, vi le comunicăm ulterior. Deci arieratele înregistrate de autorităţile publice locale, /.../ ca ordonator de credite, faţă de operatori economici, care sunt înregistrate la sfârşitul anului 2012, la 31 decembrie 2012, peste 90 de zile. Deci obligaţii de plată mai vechi de 90 de zile ale ordonatorului principal de credite, respectiv autoritatea publică locală, primărie de municipiu, consiliu judeţean. Deci ce înregistrează ele ca ordonator de credite, centralizăm datele de la...
Reporter: Şi nu contează suma. Nu contează suma cât de mare e. Dacă are 100 de lei arierate...
Daniel Chiţoiu: Nu, că arieratele nu sunt de 100 de lei.
Reporter: Am întrebat. Deci şi dacă are astfel de arierate nu are voie să menţină impozitele la nivelul din 2012.
Daniel Chiţoiu: Da.
Liviu Voinea: Pot să vă spun şi suma. Deci, la sfârşitul lunii decembrie total arierate locale sunt 832 milioane lei, în scădere cu aproximativ 500 de milioane faţă de septembrie 2012. Ştiţi că atunci s-a introdus o ordonanţă prin care s-au condiţionat transferurile de plata graduală a arieratelor. Suntem însă în continuare deasupra ţintei pentru decembrie convenite iniţial cu Fondul, care era de 300 de milioane. Trebuie luate, deci, măsuri mai intense şi aceasta este o măsură foarte corectă, după părerea mea. Deci, dacă o primărie are arierate, nu este firesc să poată avea un comportament discreţionar în privinţa colectării de...
Reporter: Şi pentru dvs două întrebări legate de investiţii şi fondurile europene. Aţi spus că veţi muta toate proiectele care se pot muta cu finanţare de la buget pe fonduri europene. Ne puteţi da câteva exemple unde aţi făcut deja această operaţiune?
Liviu Voinea: Haideţi să vă dau întâi cifre de ansamblu privind investiţiile, pentru că ştiu că m-a mai întrebat un coleg, dar m-a căutat pe la minister, un coleg de-al dvs, şi eu eram în şedinţa de guvern. Şi e foarte bine de ştiut, inclusiv de comparat cu ceea ce s-a prezentat în urmă cu două săptămâni la acel buget al cetăţeanului. Alocările pentru investiţii au crescut faţă de acel buget al cetăţeanului. Deci, în prezent, ele sunt în sumă de, ca să estimăm în euro şi să se înţeleagă mai bine, aproximativ 8,1 miliarde euro. Atâta dăm pentru investiţii anul acesta. Din 8,1 miliarde euro, 4,7 miliarde euro, iarăşi sume rotunjite, 4,7 miliarde euro sunt legate de fondurile europene. Şi anume: 2,5 miliarde euro vin de la Uniunea Europeană, 2,2 miliarde euro cofinanţăm noi. Separat de banii aceştia este diferenţa între 4,7 şi 8,1, înseamnă investiţii din resurse proprii, pe care le vedeţi dvs la cheltuieli de capital în buget. Dar, când vă uitaţi la cheltuieli de capital, să reţineţi că este vorba doar de banii din resurse proprii, deci investiţii pe ansamblu, trebuie să nu uităm cheltuielile de capital, plus cofinanţarea pentru fondurile externe nerambursabile, plus fondurile rambursabile, deci împrumuturile BERD, BEI, Banca Mondială. Deci, pe ansamblu, aceasta este alocarea şi într-adevăr este o mutare a accentului pentru prima oară ce ţine de Uniunea Europeană devine preponderent în structura investiţiilor. Acum, concret, sunt multe şi veţi vedea, pentru că există lista investiţiilor ca anexă la Legea bugetului, deci toate..., sunt disponibile, şi în prezent sunt disponibile pe site, le veţi vedea şi la Parlament când se duc. În raport... şi atât în raportul pe care îl publicăm astăzi, cât şi în strategia fiscal-bugetară este prezentată o listă, care în strategie este mai detaliat, o listă detaliată de obiective prioritare de investiţii pe fiecare minister şi cu sumele aferente care se cheltuiesc în acest an. Deci puteţi să vă uitaţi pe ce se dau banii la ministerul X, Y, Z. În ce priveşte proiectele de investiţii infrastructură, acestea sunt prezentate, cu bani cu tot, şi cu sumele alocate şi în raportul care însoeşte Legea bugetului şi prioritare sunt finalizarea unor tronsoane de autostradă pe Coridorul IV european. Şi sunt sumele prevăzute, exemplele clare prevăzute aici. Mai departe sunt o serie... - şi m-aţi întrebat ce se mută de pe..., în special proiectele noi. Deci încercăm să mutăm proiecte noi, importante, dar, dau un exemplu: vine podul peste Dunăre la Calafat, ce leagă Calafatul de Craiova. Câtă vreme acel pod este un proiect european, este firesc să fie finanţat din fonduri europene şi continuarea acelui pod de la Calafat la Craiova. Ei bine, acum nu este aşa. Este finanţat din fonduri de la BEI, din împrumuturi, adică. Deci mă împrumut pentru ceva care în mod evident este eligibil pentru finanţarea europeană. În acest caz vom muta finanţarea pe fonduri europene. V-am dat un exemplu.
Reporter: Am înţeles. Şi o ultimă întrebare. Dacă vă bizuiţi atât de mult pe aceste finanţări europene, nu există riscul să întâmpinăm dificultăţi, să nu putem să luăm banii, pentru că mai apar situaţii gen cum a fost la Autostrada Arad-Nădlac?
Liviu Voinea: Există riscuri, dar iată cum le-am redus în buget. Deci, noi am prevăzut 21 de miliarde de lei pentru finanţare de la noi, deci statul finanţează de 21 de miliarde de lei - ce? - partea de cofinanţare pentru toate proiectele, plus integral pe transporturi, că pe transporturi putem finanţa nu doar cofinanţarea noastră, ci şi banii pe care trebuie să îi primim de la Uniune îi putem da în avans. Iar pe partea de venituri de la UE am pus doar 11 miliarde de lei, 11,2. De fapt, din tot deficitul, care este 13,3 miliarde de lei, 10 miliarde de lei din cei 13 este deficit care ţine, practic, de cash-flow-ul finanţării fondurilor europene. Dar nu este un deficit permanent, este o chestiune temporară, în anii următori banii aceia ni se vor întoarce, minus cofinanţarea. Deci, repet, şi din acest punct de vedere este un buget extrem de prudent. Dacă scoatem cofinanţarea şi dacă scoatem cheltuielile cu dobânzile, de exemplu, rulăm pe excedent de peste 1% din PIB. Deci, este un buget foarte prudent şi în acelaşi timp orientat către dezvoltare. S-au redus la minimum posibil cheltuielile cu bunuri şi servicii, de exemplu. Veţi vedea că ele stagnează, să zicem. Dar stagnează pentru că, între ele, plătim arierate şi, în plus, costul cu energia, cu gazele creşte, dar noi nu reflectăm lucrul acesta în creşterea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Deci, peste tot în buget am redus, de unde s-a putut reduce, nu ştiu dacă am voie să dau din casă, dle vicepremier, dar nu cred că a fost vreun ministru mulţumit de bugetul său, însă asta înseamnă că ne-am făcut treaba şi că bugetul se închide pe 2,1 şi atingem obiectivele pe care ni le-am propus. Cred că nu mai pot să iau întrebări, pentru că, îmi cer scuze, dar avem întâlnire cu cei de la FMI la ora 16:00, deja am întârziat.
Reporter: O întrebare, pe scurt, vă rog frumos. Dacă faţă de ce a fost prezentat pe site-ul Ministerului Finanţelor au apărut modificări la principalii ordonatori de credite.
Liviu Voinea: Nu. Este posibil să fi apărut modificări minore. Dar nu, nu s-a întâmplat. A apărut altceva pe site-ul Finanţelor suplimentar, a apărut bugetul general consolidat, care de obicei nu apărea în această fază a programării bugetare, şi au apărut aceste rapoarte şi strategii care sunt extrem de detaliate, răspund - cred eu - la foarte multe întrebări şi vom avea teme de discuţie în lunile următoare.
Reporter: Şi pentru dl Chiţoiu, rapid, restructurarea structurilor de control înseamnă că vor pleca acasă oameni din ANAF?
Daniel Chiţoiu: S-ar putea să plece şi acasă oameni din ANAF, da.
Reporter: Şi atunci pe ce vă bazaţi în strategia de combatere a evaziunii fiscale? Reduceri de personal în ANAF, cum...
Daniel Chiţoiu: Nu reduceri, pe mine mă interesează ca în noile structuri de control să fie oameni profesionişti şi de integritate morală.
Reporter: Adică este posibil să fie o înlocuire sau...?
Daniel Chiţoiu: Înlocuire - oameni noi şi profesionişti.
Guvernul Romaniei – Biroul de presa
** http://www.gov.ro/upload/articles/119326/20130123-briefing-chitoiu.wmv |
