Sporturile de contact produc o imprejurare speciala: daca in multe alte discipline sportive exista accidentari prin traumatism, doar in disciplinele de lupta obtinerea unui „knockout”, sau a unei incapacitari (si) prin traumatism cranian, este tinta competitiei. Desi sunt sporturi vechi, unele existand chiar dinaintea termenului „sport”, ideea de a face din KO tinta competitiei ramane socanta, astfel incat exista destui medici care, datorita propriilor perceptii asupra problemei, cer interzicerea oricaror sporturi unde este permisa si cautata obtinerea knockout-ului.
La o examinare mai riguroasa, descoperim cu usurinta ca nu exista un consens asupra a ceea ce reprezinta un KO prin lovitura la cap, nici informatii suficiente despre mecanismele prin care se produce. Nu exista, de asemenea, nici consens asupra conduitelor medicale de urmat in cazul unui KO prin traumatism cranian. Voi incerca in cele ce urmeaza sa expun problemele, pe cat posibil debarasate de jargonul medical prea complex.
KO si TKO – definitii arbitrare
In majoritatea cazurilor, subiectivismului in aprecierea situatiei provine din nevoia arbitrului de a lua decizii rapide. Traumatismele craniene genereaza cele mai multe interpretari posibil subiective.
